Primăria Sectorului 3 vrea să cheltuiască peste 81.000 de euro pentru dotarea poliției locale cu body-camere — camere video purtate de agenți, pe teren. Asta, în timp ce alte primării din București susțin că utilizarea unor astfel de dispozitive ar fi ilegală.
Ironia este evidentă: instituțiile care ar trebui să colaboreze și facă ordine sunt, de fapt, într-o totală dezordine când vine vorba de reguli și interpretarea legii.
Iată cum își justifică primăria condusă de Robert Negoiță achiziția și cum interpretează legea alte primării din București.
Primăria Sectorului 3 a lansat pe 16 septembrie procedura de achiziție simplificată prin care vrea să cumpere sisteme integrate complexe de body-camere corporale pentru polițiștii locali pe care îi are în subordine.
Mai exact, 100 de body-camere, mai multe stații de andocare și preluare a materialului video (una pentru 12 body-camere) și software specializat.
Suma pe care Primăria Sectorului 3 este dispusă să o ofere pentru echipamente este de 413.223 lei (echivalentul a 81.280 euro, la cursul zilei).
Detali despre achiziție, aici: ACHIZIȚIE - 1.
Singura firmă care a depus ofertă, până la acest moment, este AS Computer Craiova, deținută de Dan Dumitrescu și Carmen Foamete Crîng. E o societate care vinde multe - în special echipamente IT - către instituții de stat din toată țara.
De ce cumpără Primăria Sectorului 3 aceste echipamente
În cadrul seriei de 4 video reportaje despre poliția locală din București pe care am realizat-o în vara anului 2025, mai multe primării, dar și lideri de sindicat ne-au spus că polițiștii locali nu au voie să folosească body-camerele.
Motivul: ar încălca GDPR. Legislația prevede clar cine poate folosi body-camerele. Spre exemplu, polițiștii angajați la MAI. Dar nu îi menționează și pe polițiștii locali.
Așa că oricând Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) ar putea amenda o administrație locală care și-a dotat poliția locală din subordine cu body-camere.
Primăria Sectorului 3 ne-a transmis că – în hotărârea de a cumpăra body-camerele pentru poliția locală – s-a bazat pe o decizie definitivă a instanței. Mai exact pe decizia definitivă a Curții de Apel București cu numărul 4, din data de 3.10.2025.
Ce au decis instanțele
Spotmedia.ro a consultat decizia definitivă nr. 4 a CAB. Iată ce s-a întâmplat, de ce s-a ajuns la judecată și ce au decis instanțele.
În martie 2023, ANSPDCP a sancționat Sectorul 4 pentru că Poliția sa Locală folosea camere body-camere.
Autoritatea a considerat că aceste filmări încalcă Regulamentul (UE) 679/2016 (GDPR) și a aplicat o sancțiune de avertisment plus o măsură corectivă (adică i-a indicat un plan de remediere).
Sectorul 4 a contestat procesul-verbal la Tribunalul București, susținând că:
- poliția locală are drept legal să utilizeze echipamente tehnice, inclusiv camere video;
- prelucrarea datelor în scopuri de ordine publică și prevenire a infracțiunilor nu intră sub incidența GDPR, ci sub Directiva (UE) 680/2016, transpusă prin Legea nr. 363/2018.
Legea nr. 363/2018 reglementează utilizarea datelor cu caracter personal de către autorități, „în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date”.
Tribunalul București a dat sentința pe fond în 20 noiembrie 2023. A admis plângerea Sectorului 4, a anulat procesul verbal al ANSPDCP și a înlăturat sancțiunile.
Mai clar, instanța a reținut că utilizarea body-cam-urilor este legală, iar ANSPDCP a aplicat greșit cadrul normativ.
ANSPDCP a făcut apel. Procesul și-a urmat cursul. Iar pe 10 martie 2025 Curtea de Apel București a decis și soarta apelului. Mai exact: a menținut hotărârea Tribunalului.
În acest fel, Curtea a decis că:
- Poliția Locală are, prin Legea nr. 155/2010, atribuții de prevenire și descoperire a infracțiunilor;
- în acest context, prelucrarea imaginilor înregistrare cu body-camerele nu se supune GDPR, ci Directivei 680/2016 / Legii 363/2018;
- prin urmare, procesul-verbal al ANSPDCP a fost nelegal.
În baza acestei decizii a CAB, Primăria Sectorului 3 a concluzionat că polițiștii locali pot folosi body-camere, fără a încălca legea.
În consecință, a lansat o procedură prin care să și le cumpere.
Ce spun alte primării din București
Primăria Municipiului București ne-a transmis că polițiștii săi locali nu folosesc body-camere.
Și-a cumpărat până acum 30 de body-camere: 10 în anul 2014 și încă 20, în anul 2017. Dar nu le-a utilizat niciodată.
„Legea poliției locale nr. 155/2010 nu reglementează posibilitatea utilizării unor echipamente portabile de înregistrare audio-video de tip body-cam, astfel că utilizarea unor astfel de echipamente nu poate fi realizată decât ulterior apariției unui cadru legal care să reglementeze condițiile în care urmează să fie utilizate aceste echipamente și care să respecte art. 53 din Constituția României”, a transmis PMB la solicitarea Spotmedia.ro.
Poliția Locală a Sectorului 1 a precizat - în cursul documentării pe care am realizat-o în cursul verii 2025 – că nu utilizează body-camere.
Primăria Sectorului 4 nu a răspuns solicitării Spotmedia.ro până la momentul publicării acestui articol. Dar este prima care a utilizat aceste dispozitive. Iar în poza de profil a instituției apare un polițist local dotat cu body-camera.
Primăria Sectorului 6 susține că e nevoie de o legislație stabilă pentru a cumpăra astfel de dispozitive.
„Legislația actuală nu permite polițiștilor locali utilizarea dispozitivelor de tip body-camere.
Utilizarea acestora implică prelucrarea de date cu caracter personal (imagine, voce etc.) ale persoanelor vizate, ceea ce reprezintă o potenţială ingerinţă în dreptul la viaţă privată.
Prin urmare, pentru a fi legitimă, o astfel de măsură trebuie să dispună de un temei legal clar”, a transmis Primăria Sectorului 6, la solicitarea Spotmedia.ro.
Concluzia: cu sau fără body-camere? Depinde în ce colț de București te afli
Body-camerele sunt utile, în teorie.
Arată cine-și face treaba și cine doar o mimează. Înregistrările pot fi dovada că un polițist local a acționat corect sau, dimpotrivă, că a abuzat de autoritate. Aceleași body-camere îl pot proteja pe polițist de abuzuri.
Pe scurt: aceste camere ar putea aduce ordine acolo unde, de multe ori, domnește confuzia.
Doar că, în București, legea și deciziile instanțelor nu au o interpretare, ci 7, câte primării sunt. Unele administrații spun că body-camerele sunt perfect legale. Altele susțin că sunt interzise.
Cetățeanului îi rămâne doar să constate că – în funcție de colțul de București în care se află – unii polițiștii locali îl înregistrează. Iar alții nu.
Cu sau fără body-cam? Rămâne, deocamdată, o chestiune de primărie și de sector.