Cheltuielile din sănătate au crescut cu 14 miliarde de lei într-un singur an, iar presiunea bugetară vine din creșterile salariale, medicamente, dar și din implementarea Planului Național de Cancer, care acoperă gratuit inclusiv pacienții neasigurați.
Precizările au fost făcute de președintele CNAS, Horațiu Moldovan, la scurt timp după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat că se va reforma Sănătatea, astfel încât banii care sunt alocați domeniului, care nu sunt deloc puțini, să fie folosiți astfel încât calitatea serviciilor să crească.
Sistemul public de sănătate din România se află într-un „moment de bilanț” și se confruntă cu o creștere spectaculoasă a cheltuielilor – de la 74 la 88 de miliarde de lei într-un singur an, a declarat președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, vineri, într-o intervenție la Digi24.
„Este una dintre cele mai spectaculoase, dacă nu chiar cea mai spectaculoasă creștere care s-a produs în sistemul sanitar”, a spus Moldovan, explicând că majorarea s-a produs pe fondul influențelor salariale din ultimii ani, a costurilor crescute cu medicamentele și a extinderii programelor de diagnostic și tratament – în special pentru bolnavii de cancer.
Unul dintre factorii menționați este Planul Național de Cancer, prin care toți pacienții – indiferent dacă sunt asigurați sau nu – beneficiază gratuit de investigații, diagnostic genetic și tratamente oncologice.
Dacă înainte de implementarea acestui program bugetul alocat cancerului era de 800 de milioane de lei, acum a ajuns la peste 2,3 miliarde de lei. „Este un lucru extrem de important pentru pacienți, dar aceste măsuri se reflectă inevitabil în buget”, a declarat șeful CNAS.
Un alt element major de presiune îl reprezintă creșterile salariale din sistemul sanitar, operate începând cu anul 2018, pentru care CNAS alocă anual aproximativ 17 miliarde de lei din bugetul de stat. Moldovan a subliniat că aceste fonduri „au fost gestionate de persoane care, în percepția publică și confirmată de informații apărute în spațiul public, au câștigat foarte bine”.
Afirmațiile sale vin în contextul în care premierul Ilie Bolojan a acuzat CNAS și Ministerul Sănătății că au fost „spectatori la risipa din sănătate”. Moldovan a admis că problema este reală: „Sunt de acord că s-a produs și se produce în momentul de față o risipă. Aceasta este ceea ce am semnalat și eu, și ministrul Sănătății, în discuțiile cu premierul”.
- Reforma în Sănătate: Salarii în funcție de performanța spitalului. Alocările bugetare, condiționate de transparență și eficiență
- Bolojan, al doilea pachet de măsuri: Război cu șefii companiilor de stat. Reformă la Fisc și lupa pe companiile protejate. Criterii de performanță în Sănătate. Va fi și o nouă lege a salarizării
În ceea ce privește percepția generală că asigurații plătesc, dar nu primesc înapoi servicii proporționale, Moldovan a fost tranșant: „Sistemul funcționează pe baza solidarității. La fel ca RCA-ul, plătești pentru a fi acoperit în caz de nevoie. Mulți spun că nu au avut nevoie de servicii medicale ani la rând. Dar, plătim nu doar pentru noi, ci și pentru cei care au nevoie acum”.
Moldovan a clarificat și diferența dintre contribuțiile sociale: CAS-ul (25%) merge la pensii, iar CASS-ul (10%) acoperă strict serviciile medicale. El a subliniat că și pensionarii trebuie să continue plata CASS pentru a beneficia de tratamente.
În final, președintele CNAS a anunțat că instituția lucrează împreună cu Ministerul Sănătății și Guvernul la un pachet de măsuri pentru reducerea risipei, a crește eficiența fondurilor și a garanta accesul real la servicii medicale pentru toți contribuabilii.