Premierul Ilie Bolojan a prezentat, vineri, într-o conferință de presă, la Palatul Victoria, măsurile la care se lucrează și ar putea să fie incluse în următoarele pachete de reformă.
Un prim domeniu în care se lucrează este reforma companiilor de stat, unde vor fi impuse criterii clare de performanță, vor fi reduse structurile de conducere și remunerarea acestora, ba chiar vor fi închise cele care au avut doar pierderi ani la rândul. Cu șefii care au contracte pe mai mulți ani se va negocia sau se va „intra în război”, a spus Bolojan.
Pentru acest prim domeniu există un grup de lucru coordonat de vicepremierul Dragoș Anastasiu.
Un al doilea domeniu important abordat este modificare legislației fiscale, unde se va reforma ANAF, atât prin digitalizare, obiective de performanță unitară, limitarea eșalonărilor și creșterea executării silite. Acumularea de arierate mari arată cert că unele societăți au fost protejate în acești ani, a spus Bolojan.
De aceste aspecte se ocupă un grup de lucru coordonat de vicepremierul Tanczos Barna.
Un al treilea domeniu pe care se lucrează este reducerea risipei din sistemul de sănătate, unde ponderea cheltuielilor din bugetul național alocate acestui domeniu a crescut alarmant, fără o îmbunătățire reală a serviciilor pentru pacienți. Aici, guvernul va include în pachetul de reforme măsuri clare pentru responsabilizarea financiară a unităților sanitare și va condiționa alocările bugetare de performanță, transparență și eficiență.
Al patrulea domeniu care va fi reformat sunt administrațiile locale. Această reformă urmăreşte să avem administraţii locale mai eficiente, să renormăm personalul care să ţină cont de realităţi şi numărul de locuitori, a spus Bolojan. Vor fi impuse grile de salarizare maximale și evaluarea funcționarilor periodică, dar și criterii de performanță în general toate cele care țin de buna guvernanță.
La aceste patru domenii, se adaugă modificări privind pensiile speciale - atât vârsta de pensionare, cât și cuantumul pensiilor, dar și o nouă lege a salarizării.
spotmedia.ro transmite în format LIVE TEXT principalele declarații ale premierului.
Suntem la finalul unei săptămâni și vă prezint pe scurt proiectele la care am lucrat în această săptămână și care vor fi prioritățile pentru luna iulie.
Ce s-a făcut în această săptămână:
-Am prezentat în Parlament primul pachet de măsuri fiscale, care s-au referit exclusiv la componente structurale, astfel încât să putem testa atât reacțiile ECOFIN, dar și ale piețelor.
-Reacțiile au fost pozitive - atât marți, la ECOFIN, cât și piețele la emisiunea de bonduri lansată de România. Am reușit să subscriem toate titlurile și să ne împrumutăm la dobânzi mai mici - au fost economii de peste 200 de milioane de euro în dobânzi în următorii 14 ani cumulat. Agențiile de rating au reacționat pozitiv, dar îmbunătățirea situației bugetare a României va depinde de modul în care măsurile vor fi puse în practică, de disciplina financiară ulterioară și de evitarea revenirii la măsuri populiste
Următoarele pachete de măsuri
-vor fi gata și prezentate la finalul lunii iulie
-un prim pachet ține de reforma societăților care au acționar majoritar statul - vom asigura transparența gestionării acestor companii, publicând de săptămâna viitoare toate datele care țin de conducere și de indicatori, vom iniția modificarea indicatorilor de performanță (acum unii sunt, din păcate, formali, reduși la cât mai mici posibil).
-vom modifica legislația pentru reducerea numărului de membri din structurile de conducere și plafonarea indemnizațiilor la valori rezonabile
-e nevoie să creștem eficiența acestor companii - indicatorii de performanță să fie cerți, subvențiile acordate de stat să fie reduse, numărul de angajați să fie stabilit corect, serviciile să se îmbunătățească, profiturile să revină statului, pierderile să fie reduse, iar companiile care înregistrează pierderi mai mulți ani să fie închise
- vom propune modificarea legislației astfel încât numărul de societăți care sunt gestionate de această agenție AMEPIP - Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice - care ar fi trebuit să vină cu niște indicatori foarte buni, să nu mai gestioneze circa 1400 de societăți, ci să se reducă la circa 200, cele relevante pentru economia românească. Ne putem astfel concentra acolo unde impactul este mare, astfel încât activele statului român, resursele acestuia să fie bine administrate
-nu o să fie o procedură simplă, această lege va avea incidență în viitor și negocierea va avea loc sau va trebui să intrăm într-un război cu ei, dar în mod evident nu vom mai putea tolera situații în care câștigurile conducerii sunt net diferențiate de performanțele companiei
-este un grup de lucru care s-a format pentru acest pachet de măsuri, condus de dl Anastasiu și fac parte ministerele care sunt autorități tutelare pentru aceste companii
- două exemple: băncile noastre de stat, cu consilii de administrație la limita maximă și la indemnizația maximă, salarii de peste 20.000 euro net realizează randamente care sunt sub jumătate față de băncile private de pe piața din România. De aici, statul român poate să facă politici financiare, să încaseze mai multe profituri
-la CFR sau Metrorex, statul român subvenționează anual activitatea cu miliarde de lei. CFR Călători, din total cifră de afaceri, 80% e asigurată din subvenții. În Europa, pragul de subvenționare este între 30-60%, în Marea Britanie - fără subvenții. E simplu așa, să stai pe salarii foarte mari și să aștepți ca guvernul să îți mai dea subvenție suplimentară, că ai rămas fără buget.
-dacă nu oprim aceste spargeri pe care le avem, ne vom întoarce de unde am plecat, risipa bugetară va continua
-o altă componentă importantă va fi modificarea legislației fiscale, pentru a îmbunătăți creșterea veniturilor prin creșterea gradului de încasare a acestora
-este nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF, o poveste fără sfârșit
-trebuie să modificăm legislația și avem un grup de lucru coordonat de vicepremierul Tanczos Barna care se ocupă de insolvență, cesiune creanțe, să limităm eșalonările, să creștem capacitatea de a executa silit
-voi propune limitarea mandatelor pentru cei cu funcții de conducere și obiective de performanță cuantificabile, unitare în toate țara
-acumularea de arierate mari arată cert că unele societăți au fost protejate în acești ani, care sunt avertizate când sunt controlate, procese verbale care nu consemnează sumele reale, ci mai mici, controale formale
-vom avea și sisteme de premiere, nu pe sumele propuse, ci pe cele efectiv încasate
O altă componentă importantă este reducerea risipei în sistemul de sănătate
- mă refer la sumele care intră în sistemul de sănătate prin Casa de Sănătate - în urmă cu 10 ani, ponderea acestor cheltuieli din veniturile curente ale statului român însemnau 11%, acum au crescut la 14-16%, înseamnă sume foarte mari. 2021 - 49 mld lei, 2022- 54 mld, 2024 - 73 mld, 2025 - 77 mld estimat și avem încă 14 miliarde ca să încheiem acest an, din martie nu se mai achită toate sumele de plată (am ajunge la 16% până la finele anului)
-de ce avem această risipă - avem cheltuieli de personal extinse de la an la an, nu este legat de numărul de cazuri rezolvate, nimeni nu are interesul să facă economii corecte sau performanță, că nu are de ce
- e nevoie să legăm salarizarea de activitatea spitalului. La anumite spitale, costurile de personal depășesc 90%. Ce mai rămâne pentru medicamente, analize, se mai poate face ceva pentru pacienți sau sunt doar o formă pentru acest spital să meargă în felul acesta?
-avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri
-avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care cresc de la an la an. Cred că suntem una din puținele țări în care ponderea medicamentelor inovative este mai mare decât cea a celor generice
-avem concedii medicale extinse și se vede un vârf de concedii în perioadele de Sărbători
-avem un număr de analize paraclinice mult extinse - melanjul dintre sistemul public și cel privat a făcut în ultimii ani să socializăm cheltuielile și să privatizăm câștigurile
-guvernul va include în pachetul de reforme măsuri clare pentru responsabilizarea financiară a unităților sanitare și va condiționa alocările bugetare de performanță, transparență și eficiență.
Un alt pachet la care se lucrează de către un alt grup, sub conducerea ministrului Cseke Attila, este reforma administraţiei publice.
-Ne propunem ca tot pachetul să fie pus în practică după consultări cu administrația locală.
- E nevoie să le creştem capacitatea administrativă – să poată încasa impozitele. Ai datorii, nu mai poţi să primeşti bani de la stat
-a doua componentă importantă este descentralizarea. S-a vorbit mult de jocurile de noroc. Vom veni cu o prevedere de a descentraliza autorizarea acestora. Fiecare primărie va avea posibilitatea să decidă unde şi câte astfel de facilităţi va autoriza.
-această reformă urmăreşte să avem administraţii locale mai eficiente, să renormăm personalul care să ţină cont de realităţi şi numărul de locuitori. Avem orașe cu 1.900 de locuitori, dar salarizarea și dimensiunea administrației este la nivel de oraș. Normările trebuie făcute pe baze reale.
- o bună parte din administraţie este subvenţionată, este nevoie să venim cu reglementări legate de salarizare, cu evaluarea personalului – periodică. Dacă îţi faci datoria şi eşti performant să poţi rămâne în continuare
-trebuie să redimensionăm acest aparat, să avem servicii la fel de bune, dar cu cât mai puține cheltuieli
-în 2.500 din circa 3.300 de administrații din România, dacă guvernul nu alocă finanțări, nu își pot plăti salariile.
-este important să venim cu grile de salarizare maximale, cu evaluarea funcționarilor periodică și dacă îți faci datoria performant, să poți rămâne
-e nevoie ca banii care pleacă ca sprijin financiar de la Guvern să fie proporţional cu gradul de încasare a taxelor şi impozitelor
Aș încheia acest pachet de priorități cu unul din jaloanele pe care România trebuie să-l atingă, cel legat de pensionarea magistraților, dar extins la toate pensiile speciale.
-Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus - n-am ajuns încă - dar o să caut să-i duc un buchet de flori pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa.
-De ce se întâmplă asta? Pentru că există o durată, dacă bine rețin, de 25 de ani după care te poți pensiona. Deci, dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, înseamnă că la 48 de ani te poți pensiona.
-Este evident că trebuie să creștem vârsta după care te poți pensiona. Nu știu, 30 - 35 de ani, în așa fel încât pensionarea, chiar dacă ai îndeplinit această perioadă, să se poate face nu foarte departe de vârsta standard de pensionare care este de 65 de ani și care trebuie să fie baza pentru cele mai multe dintre profesiile din România.
-în afară de cele unde nu e nevoie de forță sau unde nu ești în condiții, dar grave, nu faptul că ai o cameră de luat vederi sau un calculator în față, pentru toate celelalte profesii voi susține întotdeauna ca vârsta de pensionare să fie într-adevăr cea standard pentru că nu mai avem oameni în economie și pentru că în câțiva ani de zile nu va mai fi cine să ne plătească pensiile.
-în intervalul între 55 și 65 de ani cel puțin jumătate din această categorie de populație pe care o are România nu lucrează, atunci când ești mai înțelept, cu o capacitate puternică, cu experiență mare, și poți întoarce ceva pentru țara asta.
-deci, perioada după care te poți poți pensiona, vârsta standard de pensionare și al treilea, nivelul pensiei
-aici există o prevedere interesantă: pensia este 80% din salariul brut. Rețineți: brut, dar nu mai mult decât ultimul salariu. Acum, ce înseamnă un salariu brut? Înseamnă în general cam un salariu net plus cât? 40-50%. Înseamnă că 80% dintr-un salariu brut e mai mare decât ultimul salariu net. Deci acea virgulă, dar nu mai mare decât ultimul salariu, înseamnă că, de fapt, pensia este cât ultimul salariu.
-Traduc asta. Mai există undeva, într-un sistem de tip public, ca pensia să fie egală cu ultimul salariu? Eu nu cred că mai există undeva așa ceva. Și cred că o formulare corectă și cinstită, 80% din salariu net, și nu mai trebuie să pui „dar nu mai mult, din ultimul salariu”, că nu mai e cazul. Și poate se mai ia o perioadă de ceva timp, așa cum este în cazul tuturor oamenilor care lucrează, e o prevedere bună, corectă și cinstită.
- acestea vor fi elementele de bază, după care se va discuta, în perioada următoare, în așa fel încât să se ajungă la o soluție în care, după consultarea magistraților și a tuturor părților interesate, să se poată veni cu o soluție corectă, atât pentru această categorie profesională, dar mai ales pentru societatea românească, pentru că și sistemul de justiție, alături de cel politic, are nevoie să-și recâștige încrederea în ochii cetățenilor țării noastre.
- Toate aceste lucruri trebuie completate cu o nouă lege a salarizării, care să nu scadă veniturile, dar care să nu mai permită să avem zeci de mii de procese pe drepturi de salarizare, pe interpretări, pe sporuri, care să genereze alocări suplimentare de miliarde de euro și să avem o salarizare clară, transparentă, predictibilă.
-pentru a nu se dezechilibra sistemul, cred că cei care astăzi și-au câștigat dreptul de pensionare pot să rămână și să fie o aplicare derogatorie, ca să nu avem o plecare masivă din sistem. Sper să venim cu o propunere bună, care să rezolve acest jalon, pentru că fără îndeplinirea lor, accesarea fondurilor europene nu va putea fi făcută.
Întrebări
- Punerea în aplicare a referendumului pentru 300 de parlamentari - Personal, fără să fiu un populist, cred că Parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de parlamentari. Dar nu uitați că suntem o coaliție și pentru a promova proiecte de legi importante, dacă nu vrem să facem acțiuni de imagine, la asta ne-am priceput. Am făcut 20 de ani asta, deci pentru proiecte care au finalitate, trebuie să existe un suport pentru ele. Când va fi acest suport și pentru această componentă? Vă promit că veți vedea susținere, cel puțin din partea mea, fără niciun fel de echivoc. Dar nu-mi place să spun că unii vor, alții nu vor. Toate lucrurile pe care le propui trebuie să aibă un suport. Și o atitudine de bună-înțelegere într-o coaliție mare, care nu este ușor de gestionat, cred că ține, pur și simplu, de o minimă responsabilitate astăzi în România.
- își va reduce salariul cu 20%? - Fiecare om are posibilitatea să facă gesturi așa cum consideră de cuviință. Cei care mă știu, știu că în general nu fac gesturi populiste. O să vă anunț în perioada următoare dacă va fi cazul de astfel de lucruri.
- Vor fi reduse sporurile în Sănătate? - Nu există niciun stimul să fii mai performant și nu există o legătură între rezultatele activității spitalului și ceea ce constituie cheltuielile lui. Aceasta este problema. Și nu există niciun proiect de tăierea sporurilor din sănătate. Valoarea sporurilor ar trebui să fie atributul managerilor de spitale. Ei să hotărască dacă rămân în limite rezonabile sau se vor duce la maxim. Dar managerii de spital sunt plătiți, nu să stea cu mâna întinsă și să li se dea bani la nesfârșit, că nu mai există de unde, ci să fie mai eficient, să ofere servicii mai bune și să plătească personalul în mod corect și cinstit.
- Cum se vor modifica impozitele pe proprietate? - Impozitele pe proprietate se vor modifica, în funcție de mai mulți indicatori, între care suprafață și localizare. Asta ar presupune, spre exemplu, că pentru un imobil din București ar trebui să se plătească un impozit puțin mai mare decât unul dintr-un alt oraș reședință de județ, în acea reședință de județ puțin mai mare decât a unui orășel mai mic și, bineînțeles, acolo puțin mai mare decât dintr-o comună. Trebuie să reflecte această valoare de piață. Noua variantă de calcul ar trebui să fie gata până în luna septembrie a acestui an, astfel ca unitățile administrativ teritoriale să poată pune în aplicare de la 1 ianuarie 2026.
- Au fost agreate măsurile în coaliție, inclusiv cu PSD? - Trebuie să ne asigurăm că există susţinere pentru acest pachet. Şi m-am uitat peste observaţiile făcute de colegii noştri. Mi se par pertinente şi vom ţine cont de ele. Nu văd niciun fel de problemă şi orice fel de propuneri vin de la partidele care sunt partea coaliţiei, care sunt de bun augur sau care vin să îmbunătăţească, nu pot decât să facă să avem măsuri mai bune şi mai eficiente. Nu văd o problemă pe tema asta.
- Când va fi gata legislația necesară pentru impunerea acestor reforme? - În ceea ce priveşte timpul în care veţi vedea aceste măsuri, partea de legislaţie ar trebui aprobată cel mai târziu în august, iar partea de efecte ar trebuit să o vedeţi treptat, treptat din perioada următoare şi după aceea până spre finalul anului. Sunt societăţi comerciale la care oameni care sunt în funcţie înţeleg că au sărit peste cal şi vor reveni, cred, în termeni civilizaţi. Sunt societăţi cu oameni foarte performanţi, cu contracte blindate, care e posibil să nu revină. Va dura mai mult, dar veţi vedea aceste lucruri şi fiecare leu economisit. Dacă este să fac o apreciere după aceste două săptămâni de când sunt în guvern, vă spun că dacă România nu-şi mai risipeşte banii, ţara asta are un potenţial foarte mare. Dar nu mai trebuie să ne bate în joc de banii ţării. Dacă reuşim asta, veţi vedea că lucrurile se echilibrează mai repede decât ne aşteptăm.
Context
Guvernul și-a angajat, pe 7 iulie, răspunderea în fața Parlamentului pentru primul pachet de măsuri fiscale care conține, printre altele, creșterea TVA de la 19% la 21%, majorarea accizelor, dar și înghețarea pensiilor și salariilor în sectorul public în anul 2026.
La acel moment, premierul a anunțat că până la sfârşitul lunii iulie va reveni în faţa Parlamentului cu al doilea pachet de măsuri, care ar urma să cuprindă „soluții menite să reducă risipa banilor publici, să aducă mai mulți bani la buget și să repare nedreptățile”.
Potrivit lui Bolojan, al doilea pachet aflat acum în lucru la nivelul Guvernului va include și următoarele măsuri:
- Auditarea instituțiilor publice și companiilor de stat astfel încât numărul de angajați să fie stabilit în mod corect și să fie impuse criterii de performanță;
- Reforma pensiilor speciale, jalon asumat de România prin PNRR pentru a avea acces la fonduri europene;
- Întărirea capacității ANAF de a încasa impozitele și taxele, inclusiv de a crește încasările pe prețurile de transfer;
- Reformarea ANAF și stabilirea unor criterii de performanță clare pentru toți cei care au poziții de conducere la nivel central, regional sau județean; Colaborarea cu celelalte instituții și realizarea de controle integrate care să se bazeze pe analize de risc.