Regiunea București-Ilfov înregistrează cel mai redus procent al persoanelor aflate în risc de sărăcie din întreaga Uniune Europeană – doar 3,7%, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2024.
În plus, rata riscului de sărăcie ancorată în 2019 înregistrează în România cea mai mare reducere din UE.
În Bucureşti se trăieşte cel mai bine
Media riscului general de sărăcie la nivelul UE rămâne de 16,2%, echivalentul a 72,1 milioane de persoane, procent identic cu cel raportat în 2023.
La polul opus, zece regiuni europene depășesc pragul de 30% al populației expuse sărăciei.
Cea mai grav afectată este Guyane, departament francez de peste mări, unde mai bine de jumătate dintre locuitori (53,3%) se află în risc de sărăcie.
Urmează Ciudad de Melilla (41,4%) în Spania și Calabria (37,2%) în Italia.
În total, 28 de regiuni europene înregistrează rate sub 10%, însă București-Ilfov se detașează ca având cea mai bună situație socială din UE, fiind urmată de Provincie Oost-Vlaanderen din Belgia (5,4%) și Provincia Autonomă Bolzano/Bozen din Italia (5,9%).
Datele Eurostat mai arată că rata riscului de sărăcie ancorată în 2019 a scăzut la nivelul întregii Uniuni, coborând de la 16,5% la 14,1% în 2024. Această evoluție indică o îmbunătățire a nivelului de trai pentru gospodăriile cu venituri mici, ale căror venituri reale au crescut peste pragul de referință ajustat la inflație.
România înregistrează cea mai mare reducere din UE: o scădere de 17,3 puncte procentuale, până la 6,5% în 2024.
Urmează Bulgaria, cu o reducere de 14,2 puncte, ajungând la 8,4%.
La polul opus, cele mai mici scăderi ale riscului de sărăcie au avut loc în Austria (-0,8 pp, până la 12,5%) și Cehia (-0,9 pp, până la 9,2%).
Ce înseamnă rata riscului de sărăcie ancorată?
- Se ia ca punct de referință pragul de sărăcie din 2019.
- Se ajustează acest prag cu inflația până în 2024.
- Apoi se vede câți oameni ar mai fi sub acest prag actualizat.
Astfel, indicatorul arată dacă veniturile reale ale persoanelor sărace au crescut cu adevărat după 2019, nu doar pe hârtie.
De ce e important? Rata obișnuită a sărăciei se schimbă odată cu veniturile generale din societate. Dacă toți devin puțin mai bogați, și pragul de sărăcie crește automat - ceea ce poate ascunde îmbunătățirile reale ale veniturilor celor mai vulnerabili.
Dar rata ancorată spune clar: „Au crescut veniturile reale ale celor mai săraci față de 2019?” Dacă scade acest indicator înseamnă că oamenii cu venituri mici stau mai bine decât în 2019, chiar ținând cont de inflație.
O explicaţie pentru aceste date putem găsi în faptul că, între 2019 și 2024, salariul minim brut în România a crescut de la 2.080 lei la 3.700 lei, adică o majorare de 1.620 lei (+ 78%).
În plus, pensia minimă garantată în România a crescut semnificativ în ultimii ani: valoarea acesteia a urcat de la 704 lei în 2019 la 1.281 de lei, la 1 ianuarie 2024.