Adevărul despre încălzirea Bucureștiului. Dacă nu va fi faliment, va fi colaps. Ce facem cu 560.000 de apartamente și 7.000 de instituții? - Dezbatere video

Adevărul despre încălzirea Bucureștiului. Dacă nu va fi faliment, va fi colaps. Ce facem cu 560.000 de apartamente și 7.000 de instituții? - <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Dezbatere video</span>

90% dintre bucureştenii racordaţi la sistemul de termifocare au caloriferele călâi, pierderile de apă caldă sunt de 2.000-2.500 tone/oră, adică sute de milioane de euro/an.

Primăria Municipiului București (PMB) plătește subvenții care curg în subsolul orașului și spală pământul, așa că ne așteptăm să mai cadă și vreo intersecție. Dar în 15 ani, cu un miliard de euro, sistemul poate fi repus pe picioare, afirmă directorul Termoenergetica, într-o dezbatere organizată de SpotMedia.ro.

Refacerea sistemului centralizat, spune Claudiu Crețu, ar fi cea mai eficientă și nepoluantă soluție. De partea cealaltă, directorul IPP și consilier PNL în Consiliul General arată că suma avansată chiar de Termoenergetica este mai mare – 1,4 miliarde de euro, iar pierderile insuportabile:

“Știți cisternele acelea mari care alimentează benzinăriile. Noi pierdem 200 de cisterne din acelea într-o oră. Și când în sfârșit vor termina de reparat, ne vom uita în spate și vom constata că trebuie să o luăm de capăt”. De aceea, soluția ar fi trecerea la centrale de bloc sau cvartal.

Termoenergetica este în pragul falimentului, dacă PMB nu va plăti subvenția de 500 de milioane de euro cerută, dublă față de anul trecut. “Ce facem cu 560 de mii de apartamente și 7.000 de instituții care depind de acest sistem?”, întreabă Claudiu Crețu.

De cealaltă parte, Adrian Moraru spune că PMB nu își poate permite această subvenție care, în plus, este și imorală, pentru că de ea beneficiază mai puțin de jumătate de locuințele din Capitală, care mai sunt racordate la termoficare.

Ioana Ene Dogioiu: Avem un mare bolnav, sistemul de încălzire centralizată din București, și victimele lui care stau în frig, deși plătesc. Care e soluția, refacerea sistemului sau înlocuirea lui?

Claudiu Crețu: Documentele europene prezintă sistemele centralizate de încălzire ca fiind soluția optimă pentru aglomerările urbane. În București avem CET-uri din anii '60, energofage, cu pierderi și emisii mari de carbon. Soluția înseamnă CET-ui noi, turbine care să poată folosi și hidrogen în combinație cu gazul, soluții geotermale, solare, stocare de energie.

Aceste soluții sunt finanțate de UE (detalii la min 4:14 video)

Ioana Ene Dogioiu: Apa caldă produsă modern trebuie să ajungă la clienți printr-o rețea primară și secundară de mii de kilometri care e ciur. În cât timp vom moderniza și rețeaua de transport?

Claudiu Crețu: Funcționăm rezonabil în 95-97% din București. În fiecare zi, între 3 și 15% au probleme. 10% înseamnă 60.000 de apartamente, un oraș. Termoenergetica deservește 560.000 de apartamente. 5% înseamnă 30.000 de apartamente fără apă caldă și căldură. E tragic!

Echipele noastre caută să țină în viață acest colos la limita de avarie. Nu știm unde pocnește mâine o țeavă din anii ’60.

Ioana Ene Dogioiu: Funcționăm rezonabil? Pierderile fabuloase sunt incluse în rezonabilitate?

Pierderi de 2000-2500 t/oră, sute de milioane de euro/an. Rezonabil înseamnă că peste 90% din oraș are caloriferele călâi.

Soluțiile au fost analizate:

  1. Trecere pe electric. Sistemul de distribuție nu face fata consumului. (min 8:44)
  2. Centrale individuale pe gaz. (min 9.46) Este nevoie de o nouă rețea de distribuție a gazelor, cea actuală e deja suprasolicitată. Deci ar trebui spart tot orașul: cât costă, în cât timp, cu ce deranj să faci o rețea nouă? Nu mai vorbim despre impactul de mediu, sunt reguli europene care vorbesc de interzicerea acestora în perioada următoare.

Adrian Moraru: Actualul sistem are trei probleme: întreruperi, uneori 2.000 din 7.000 de blocuri; prețul îngrozitor de mare la care se furnizează; oportunitate politică, pentru că bugetul PMB este îngropat în pământul Bucureștiului.

Vă rog să îmi dați un document de la Bruxelles care spune că centralele de apartament urmează să fie interzise. De acord că în general poluarea e un lucru rău și că sistemul centralizat e mai bun. Dar e ca teoria aceea: comunismul e o idee bună, dar nu am știut să o aplicăm corect. Problema e raportul confort/preț. Serviciile sunt groaznice (min 15:40).

Ideea că vom sparge mai mult pentru rețeaua de gaz e ridicolă. Țeava de gaz e mult mai subțire decât țeava de termoficare și e una singură, nu există și retur sau chiar dublare.

Iar investiția nu ar fi la PMB, ci la distribuitor. Conform contractului, când crește consumul, au obligația să crească și capacitatea de livrare.

Bruxelles-ul a făcut infringement pe CET-uri, din țară, nu din București. Nu vreau să vorbesc despre cât poluează Elcen.

Ioana Ene Dogioiu: Dle Crețu, ce investiții de bani și răbdare ar presupune refacerea rețelei de distribuție până ajungem la rezonabilitate calitativ și ca pierderi?

Claudiu Crețu: Minimum 5-7 ani. Politicienii nu se înhamă pentru că nu se va vedea într-un mandat. Există posibilitatea de fonduri europene.

UE nu impune ceva, ci finanțează încălzirea centralizată din bani gratis europeni. Alte soluții sunt pe banii noștri pe care nu îi avem. Avem modelul Oradea. (min 24:13)

Ioana Ene Dogioiu: Cât costă?

Claudiu Crețu: Rețeaua primară înseamnă 1.000 de km, au fost făcuți în total vreo 200. Există contract semnat pentru 200 km – 300 milioane de euro fonduri europene. Ar fi nevoie de încă 600 de milioane de euro și pregătim proiectele pentru Fondul de Modernizare.

În următorii 10-15 ani s-ar reface întreagă rețea primară. Cu fiecare kilometru se mai reduc din pierderi. CET Vest e modern, pentru celelalte trei estimăm la 500 de milioane de euro fonduri nerambursabile.

Deci în total un miliard de euro pentru următorii 10 ani pentru modernizarea acestui sistem.

Chestiunea foarte importantă e cogenerarea de înaltă eficiență. Putem arde gazul separat pentru a produce energie electrică și energie termică, cu randamente de 50-60%, sau le putem produce în cogenerare, cu randamente 90%. Deci cogenerarea înseamnă să ardem gazul eficient.

București și zona metropolitană înseamnă un consum de 1000-1500 MW, aproape 20% din consumul României. Securitatea energetică a unui oraș de asemenea dimensiuni presupune surse proprii de producere a energiei electrice.

Deci viziunea pentru viitor nu poate fi decât integrată, pentru asta ne trebuie voință, să începem investițiile și rezistență pentru următorii 5 ani, până apar rezultatele.

Dacă nu facem asta, fiecare își va găsi soluții proprii, sistemul se va duce în prăpastie, congestii pe rețelele de gaze și electricitate, frig și poluare.

Am încredere pentru că am văzut ce înseamnă Varșovia, Praga, Oradea. Chișinăul e peste noi.

În ultimii 10 ani, la noi nu s-a făcut nimic. Primăria nu a plătit subvenția, RADET și Elcen au intrat în insolvență. S-a înființat Termoenergetica, dar s-au schimbat doar ștampila și antetul, structural nu s-a schimbat nimic.

Rețeta e una de faliment, iar acționarul PMB nu-și îndeplinește obligațiile față de companie, pentru că nu are bani. Guvernul se mai gândește.

În acest moment, PMB plătește subvenții într-o gaură neagră, bani care curg în subsolul Bucureștiului și spală pământul, așa că ne așteptăm să mai cadă și vreo intersecție. Și nu sunt bani de investiții.

Ioana Ene Dogioiu: Anul trecut cați km de rețea au fost reparați?

Claudiu Crețu:17 km. Dar ce facem? Depunem armele?

Adrian Moraru: Nu sunt de acord cu cifrele avansate de dl Crețu. Chiar de la Termoenergetica a venit o evaluare acum două luni de zile, document oficial, aprobat în CGMB, care arată 1,4 miliarde de euro cost total.

În același document se arată care este câștigul dacă facem această investiție: 25 de milioane de euro/an. Deci în câți ani ne scoatem investiția, dacă împărțim 1,4 miliarde la 25 de milioane?

Dacă noi am făcut nici 20 de km într-un an, vă imaginați că facem sute de km pe an ca să terminăm în 10 ani? Plus 2.000 de km de rețea secundară tot cu pierderi foarte mari.

Știți cisternele acelea mari care alimentează benzinăriile. Noi pierdem 200 de cisterne din acelea într-o oră.

Și când în sfârșit vor termina de reparat, ne vom uita în spate și vom constata că trebuie să o luăm de capăt.

Pe lângă calitate, costuri, pierderi, există și o injustețe. Banii sunt îngropați de PMB doar pentru cei care sunt racordați la termoficare, adică mai puțin de jumătate dintre locuințele din Capitală. Unii au ales să nu rămână conectați, dar unii, zeci de procente, nici nu se pot conecta, pentru că pe strada lor nu există posibilitate de racordare.

Și acestor oameni, mai mult de jumătate, PMB nu le dă nimic. Acum ni se cer 500 de milioane de euro pentru cei racordați, 1.000 euro/apartament.

Sunt câteva exemple de succes, dar să ne uităm și la alte zeci de localități din țară, de la Satu-Mare la Galați, care au spus: ajunge, nu mai ține șantajul emoțional!

De 30 de ani ni se spune: mai lăsați-ne un an! De 30 de ani vă lăsăm și nu se întâmplă nimic. De o oră, de când vorbim noi, 200 de cisterne de apă caldă s-au pierdut pe drum. Cred că ar fi mai eficient dacă aș căra în galeți cu STB apă caldă de la Termoenergetica.

E o pierdere crâncenă. Ce am putea face în fiecare an cu banii pe care îi aruncăm în această groapă?

Ioana Ene Dogioiu: Exemplu concret. Apartament de 3 camere în bloc cu centrală proprie plătește la întreținere pe decembrie 400 de lei apă caldă și căldură, desigur fără nicio subvenție. Pentru un apartament de 3 camere racordat la Termoenergetica costul real, nesubvenționat, e mai mic sau mai mare?

Adrian Moraru: În blocul unde locuiesc eu e de 6 ori mai mare. (min 45:20)

Claudiu Crețu: Comparația nu e reală și povestea e mai complicată. Strict, da, e mai iefitin cu centrală de la bloc. Dar centrala de la bloc există deja și e racordată.

Sistemul a fost lăsat în degradare în ultimii 30 de ani, pentru că nu a fost înțeleasă importanța lui. Eu am vorbit de cogenerare, de energie electrică.

De unde vine gazul ars, ce înseamnă el la balanța comercială a României, ce înseamnă că am devenit importatori de energie electrică, deci de securitate energetică? Termoficarea trebuie abordată integrat. (min 48:00)

Adrian Moraru: Adică nu suntem patrioți dacă nu suntem la Termoenergetica?

Claudiu Crețu: Nu e vorba de patriotism, ci de economie. (min 50:40)

Adrian Moraru: Noi suntem la administrația locală, nu înțeleg de ce facem o ciorbă cu de toate despre centrale electrice. Nu e treaba primarului sau a Consiliului să producă curent. Nu ne facem și pingele singuri.

Claudiu Crețu: În legile 51/2006 și 325/2006 scrie că autoritatea publică locală e responsabilă de sistemele centralizate de termoficare. Dl Moraru e consilier general și membru AGA în Termoenergetica, deci e responsabil. Și e obligație legală să avem în București sistem centralizat de termoficare.

Adrian Moraru: Nu amestecați termoficarea cu electricitatea.

Ioana Ene Dogioiu: În fiecare oră ardem gaz scump pentru a încălzi 200 tone de apa pe care o aruncam în pământ. Dvs dați un orizont de timp pentru remediere, foarte mare de altfel, dar ceea ce se întâmplă concret nu susține o predicție realistă. 17 km/an e dezarmant.

Claudiu Crețu: Pentru că nu erau proiecte. Acum există contract semnat pe fonduri europene, licitațiile se lansează. E primul proiect, făcut cu greu, dar vor începe lucrările. Nimeni nu spune cu certitudine dacă se vor face, dacă vreun lot va fi sau nu contestat. La nivel conceptual, proiectul a fost aprobat pentru că are sens.

Una e să faci mentenanță în fiecare an, alta e să lași sistemul în degradare și să trebuiască să refaci tot.

Problema e ce facem în următoarea perioadă? Proiecția bugetului arată că PMB nu poate plăti subvenția asumată. Politicienii se feresc să ia decizia de a mai prețul plătit de populație, pentru că e cost politic. Ei vor de 30 de ani să fie apă caldă și căldură, dar fără bani.

Ce se va întâmpla dacă PMB nu plătește la timp? Termoenergetica și Elcen vor intra în faliment. Matematic, analiză de cash-flow. Ce facem cu 560.000 de apartamente și 7.000 de instituții care depind de acest sistem?

De ce ar trebui PMB să achiţioneze acum CET-urile? În orașele sănătoase, CET-urile produc electricitate, deci profit și din dividende municipalitatea face investiții (min 01:02:00)

Adrian Moraru: Pe ce pune statul mâna se face țăndări. De aceea, nu am încredere. Falimentul acestui sistem bate la ușă. De anul trecut, cererea Termoenergetica față de PMB s-a dublat. Nu avem cum să susținem prețurile de care vorbiți.

De aceea, orice săptămână, orice lună în care nu ne gândim la o soluție alternativă e un pas spre colaps. Cu 500 de milioane pe care îi cereți anul acesta, putem moderniza punctele termice, să punem în ele centrale. Sau centrale de bloc. Ne ajung pentru asta 500 de milioane.

Anul viitor ne veți cere alți bani, pentru că, şi să modernizați ca în vise 100 de km, pierderile vor continua. La anul vor fi 650 de milioane și tot așa.

Banii europeni pe care îi luăm acum vom ajunge să îi dăm înapoi pentru că va veni falimentul.

Claudiu Crețu: Orice investiție are în spate un studiu de fezabilitate, o analiză cost-beneficiu. Eu aștept să-l văd pe cel care poate susține pe cifre ce spune dl Moraru. Abia atunci putem avea o decizie fundamentată și rațională.

Adrian Moraru: Sunați la primarul Galațiului să vedeți dacă e mulțumit că a închis sistemul.

Claudiu Crețu: Decizia de a aloca bani trebuie să aibă în spate un studiu, o analiză. Soluția de la Galați și din alte orașe a fost una de avarie, după ce majoritatea și-a luat centrale proprii. La 80.000 de consumatori s-a putut, la 600.000 de apartamente vreau să văd analiza privind rețeaua de gaze și impactul de mediu.

E nevoie de o nouă strategie de termoficare la nivelul 2022 în București, făcută de specialiști, care să ia în calcul toate variantele posibile.

Eu mă inspir din modele din Danemarca, Finlanda, Varșovia, Praga. Da, sistemul e dezastruos, în România a reușit un singur model – Oradea, pentru că Bolojan. La București e foarte greu pentru că orașul are 7 primari.

Important e ca subiectul să fie pe masă pentru a se ajunge la soluția cea mai bună.

Adrian Moraru: Cel mai important e să avem o dezbatere între grupuri politice, ce susțin eu nu este poziția grupului din care fac parte. CGMB este patronul și la acest buget suntem într-un mare impas. Nu avem de unde să dăm banii.

Din păcate, discuțiile sunt în general emoționale. Dar trebuie luate decizii, de aceea, ne-au ales oamenii, nu să ne facem calcule electorale.