Primăria Municipiului București (PMB) a reușit, în sfârșit, să lanseze licitația pentru înlocuirea, cu bani europeni, a circa 211 kilometri de conductă uzată de termoficare. Dar potrivit calendarului procedurii de achiziție, e greu de crezut că se va lucra în acest an.
În schimb, ar putea începe lucrări pe care Nicușor Dan susținea că le va termina încă de anul trecut.
Proiectul european prin intermediul căruia Bucureștiul poate atrage 1,17 miliarde de lei (peste 230 de milioane de euro) pentru a înlocui circa 211 km de conductă de termoficare uzată a fost adus la maturitate de Administrația Gabrielei Firea.
Nicușor Dan a fost, însă, cel care a semnat contractul de finanțare, în prima jumătate a lunii noiembrie a anului 2020, adică la mai puțin de o lună de la preluarea mandatului de primar general.
La acel moment, Nicușor Dan era optimist și spunea că lucrările achitate din bani europeni ar putea începe cât de curând. Din păcate, n-a fost așa.
Pe 9 februarie, primarul general a anunțat că în 2021 vrea să înlocuiască 53 de kilometri de conductă magistrală uzată pe banii primăriei. Și să înceapă șantierele din bani europeni în 2022.
Dacă mai e timp pentru așa ceva, rămâne să aflăm. Cert este că pe 21 ianuarie abia s-a publicat, în Sicap, licitația pentru alegerea unor construtori care să înlocuiască 105 km de traseu de conductă de termoficare (adică 210 kilometri de conductă, în total).
Află, din figura de mai jos, cum funcționează sistemul de termoficare și care este diferența între conductă de termoficare și traseu de termoficare:
Lucrările care se vor achita cu bani europeni au fost împărțite în 5 loturi. Iată ce presupun aceste lucrările și care este valoarea estimată a fiecărui lot:
- Lotul I – înlocuirea a 45,86 km de conductă magistrală cu 264.814.231 lei
- Lotul II – înlocuirea a 36 km de conductă magistrală cu 168.320.939 lei
- Lotul III – înlocuirea a 31,86 km de conductă magistrală cu 228.141.161 lei
- Lotul IV – înlocuirea a 49,86 km de conductă magistrală cu 275.311.960 lei
- Lotul V - înlocuirea a 48,38 km de conductă magistrală cu 234.604.210 lei
În anii din urmă, fosta RADET scosese la licitație lucrări în funcție de diametrul conductei înlocuite. Cu alte cuvinte, fiecare societate câștigătoare înlocuia doar conducte de un anumit diametru. A fost o soluție pe care firma de termoficare a ales-o ca să le fie firmelor mai ușor să își facă aprovizionarea și proiectarea.
La licitația pe fonduri europene, însă, fiecare lot presupune înlocuirea – într-o perioadă de 4 ani de la semnarea contractului – a unor conducte cu diametru diferit, în mai multe zone din oraș.
Pentru a vedea fiecare zonă în care se va lucra puteți accesa caietul de sarcini al fiecărei lot, din secțiunea „documente care alcătuiesc documentația de atribuire”.
La acest moment, procedura nu are un calendar publicat, pentru finalizarea fiecărei etape de evaluare. Tot ce știm este că termenul limită până la care se pot depune oferte este 9 martie.
Are cine să schimbe conductele?
E un termen pe care PMB îl poate prelungi, în cazul în care nu va avea suficiente oferte depuse.
Rămâne să vedem și cine va depune oferte. În cursul lui 2021, PMB a mai lansat o licitație pentru înlocuirea a circa 40 de km de conductă. Iar la respectiva procedură s-au înscris doar firme care au mai lucrat cu instituția și în mandatul Gabrielei Firea, adică ELASACO, Erbasu și Clay Work SRL (singura firmă care n-a câștigat nicio lucrare).
Multe depind de cât de repede va merge licitația. Dacă documentația e inatacabilă și se înscriu multe firme, selecția ar putea merge repede. Dacă, însă, parte dintre participanți vor solicita multe clarificări sau vor contesta documentația de atribuire sau rezultatul deliberării, atunci procedura riscă să fie una de durată.
Săptămâna trecută, Gabriela Firea atrăgea atenția că potrivit regulilor (și în lipsa unor modificări de procedură adoptate de Bruxellles – n.red.), acești bani – accesați în exercițiul financiar 2014-2020 – trebuie cheltuiți până în 2023 inclusiv.
Or, până la acest moment, Bucureștiul n-a reușit să schimbe mai mult de 25 de kilometri de conductă pe an, deși au lucrat la asta Termoenergetica SA (și fosta RADET, înaintea ei – n.red.), Energetica Servicii SA, dar și mai multe companii private, printre care Elsaco Electronic SRL, Construcții Erbașu SRL, Clay Work Bucharest SRL.
În aceste condiții, e greu de imaginat cum și cu cine va putea Primăria Capitalei să schimbe, în mai puțin de 2 ani, în jur de 211 km de conductă magistrală!
Mai ales că în caietele de sarcini este prevăzută și proiectarea (care înseamnă și obținerea de avize, a căror durată de eliberare nu depinde de PMB).
În plus, multe dintre lucrări nu se află în zone izolate ale Bucureștiului, ci tocmai acolo unde e aglomerație.
Iată doar câteva exemple.
Calendarul lotului I al lucrărilor pe fonduri europene prevede, în primul an, înlocuirea de conducte care trec pe sub bulevardele Decebal și Iancului.
Pe lotul II, în același an, ar urma să se înlocuiască, printre altele, țevi care trec pe sub Bulevardul Banu Manta (pe care se află sediul Primăriei Sectorului 1) și Calea Griviței.
Pe lotul 3, în paralel, ar trebui să se lucreze la conducte care trec pe sub Bulevardul Unirii, până spre Calea 13 Septmebrie, dar și în zone ca Eroilor și Cotroceni.
Și așa mai departe, an de an, în paralel, prin aproape tot Bucureștiul.
Unde vor înlocui conducte, în 2022
În cursul anului 2021, PMB a reușit să atribuie, prin licitație, lucrări de înlocuire a 11,91 km de conductă magistrală de termoficare către Elsaco Electronic SRL și Sicor. În plus, a mai atribuit și schimbarea a încă 7,8 kilometri de conductă magistrală către societatea Construcții Erbasu SRL.
Potrivit datelor din Sicap, perioada de execuție pentru ambele proiecte este de 12 luni. Cu alte cuvinte, până la finele anului, conductele ar trebui înlocuite.
Nu în ultimul rând, pe lângă cei circa 6 kilometri de conductă pe care îi mai are de înlocuit în Ferentari, Compania Municipală Energetica Servicii SA a mai primit de la PMB o lucrare, care presupune schimbarea a încă 11 km de țeavă dintr-o magistrală numită Magistrala II – III Grozăvești. Și acestă lucrare are ca termen limită tot 12 luni.
Rămâne să vedem dacă societățile vor reuși să respecte termenele sau dacă vor intra cu lucrările în 2023.
În plus, tot în acest an, Termoenergetica SA ar trebui să continue reparația de conducte. Reparațiile sunt tot înlocuiri de țevi, doar că adesea se lucrează pe porțiuni mai scurte și se folosește țeavă nouă lisă, peste care se adaugă izolație în galerie. Lucrările pe care le fac celelalte firme nu se numesc reparații, ci „modernizări” de sistem și presupun înlocuirea conductelor uzate cu unele preizolate, care au o manta cu senzori de umezeală.
În plus, tot în acest an, Termoenergetica SA ar trebui să instaleze centrala provizorie de pe locul fostei CET Titan pe care Nicușor Dan a promis-o pentru iarna în curs. La acest moment, licitația pentru selectarea unei firme care să instaleze respectiva centrală e în curs. De fapt, până pe 10 februarie, Termoenergetica SA trebuie nu să selecteze o firmă, ci să evalueze singura ofertă pe care a primit-o de la Energofor SRL și să stabilească dacă e acceptabilă.
În cazul în care va fi desemnată câștigătoare, Energofor SRL va avea cel puțin 4 luni la dispoziție să amenajeze centrala care să contribuie, în următorii 3 ani, la furnizarea de căldură și apă caldă în estul Capitalei.
......
Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei.
Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.
Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Vorbim despre CET Sud, CET Vest, CET Grozăvești și CET Progresu. Mai există, însă și CET Grivița, pe care o deține Consiliul Local al Sectorului 1. Și CET Casa Presei, care e a PMB și pe care o gestionează Termoenergetica SA. De asemenea, mai există un CET privat numit Vest Energo, deținut de omul de afaceri Constantin Bucur.
Dintre CET-urile ELCEN - adică acelea care duc greul producției de energie termică - singurul modernizat este CET Vest.
Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.
Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.
Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.
Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.
Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.
Așa că de suferit au acum, în principal, bucureștenii care primesc apă caldă și căldură în sistem centralizat. Potrivit celui mai recent bilanț energetic, aprobat de Consiliul General pe 13 decembrie 2021, sunt alimentate în regim centralizat, în București, 8.091 de blocuri, 74 de cămine și 313 case, adică în jur de 1.170.000 locuitori. Acestora li se mai adaugă și 515 instituții (școli, spitale etc) și 3.280 de agenți economici.
Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.