Chiar dacă nu au trăit niciodată într-un regim totalitar, mulți dintre românii născuți între anii 1990 și 2006 consideră că dictatura ar fi un sistem politic bun pentru țara noastră.
41% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani susțin că dictatura ar fi bună pentru România. În schimb, doar 25% dintre cetățenii cu vârste de peste 55 de ani, care au trăit în perioada comunistă, ar fi de acord ca România să revină la un sistem totalitar, arată un raport publicat la începutul lunii octombrie de GlobeSec, organizație internațională fondată de Uniunea Europeană.
Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane din țara noastră și analizează percepția cetățenilor români despre starea regimului democratic, integrarea euro-atlantică și situația geopolitică regională și internațională.
"Acest lucru indică faptul că tinerii au sentimentul că democrația nu li se potrivește, în timp ce cetățenii mai în vârstă ar putea fi mai revoltați de experiențele lor cu regimul de dinainte de 1989.
O altă explicație este tendința la nivel european a partidelor iliberale de extremă dreaptă de a avea mai multă influență asupra tinerilor alegători. [13] Acest lucru este parțial generat de succesele liderilor de extremă dreaptă pe rețelele sociale, însă nesiguranța tinerilor cu privire la propriul lor viitor joacă probabil un rol mult mai important decât acesta", arată raportul.
Per ansamblu, peste o treime dintre români (36%) consideră că un sistem totalitar ar putea fi bun pentru țara lor.
În decembrie 2023, un sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro arăta că 48,1% dintre români considerau că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procent mai mare decât în urmă cu 10 ani. De asemenea, peste 46% dintre români considerau că înainte de '89 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent.
Raportul GlobeSec arată acum că majoritatea repondenților români (81%) aprobă democrația ca un concept bazat pe egalitate, statul de drept și drepturile omului. Cu toate acestea, doar 41% sunt mulțumiți de modul în care democrația funcționează în prezent în România.
Armata este în continuare cea mai de încredere instituție, cu 76%, urmată de Guvern (48%), Parlament (44%) și Președinție (41%). În studiu nu a fost inclusă Biserica.
Nivelul de încredere în media este de 67% în rândul celor peste 55 de ani și de 42% în rândul repondenților cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani. Potrivit studiului, cu cât crește gradul de educație, cu atât e mai puțin probabil să aibă încredere în mass-media, încrederea scăzând de la 67% în rândul celor care nu au absolvit liceul la 47% în rândul celor cu studii superioare.
83% dintre români susțin apartenența țării la UE, iar 88% susțin apartenența la NATO, procente apropiate de cele din 2023. Totuși, peste 70% dintre români consideră că UE le dictează ce să facă fără ca țara să poată influența acest lucru. În același timp, 65% cred că, datorită apartenenței la Uniunea Europeană, România are un rol mult mai important în economia mondială.
De asemenea, 78% dintre români consideră că apartenența la NATO face mai puțin probabil ca o țară străină să atace România, iar 71% sunt de părere că Uniunea Europeană ar trebui să-și creeze o armată proprie cât mai puțin dependentă de Statele Unite.
În ce privește situația geopolitică, cei mai mulți dintre subiecți (73%) cred că Rusia reprezintă o amenințare pentru țara noastră. 24% consideră China o amenințare pentru România, iar 14% au indicat Statele Unite.