Cercetările privind microbiomul intestinal au declanşat o „revoluţie” în ştiinţa nutriţiei, iar în ultimii câţiva ani, fibrele alimentare au devenit „noile proteine” – adăugate în abundenţă în alimente pentru a ne hrăni intestinul şi a ne îmbunătăţi sănătatea. Cu toate acestea, un studiu recent pe şoareci sugerează că nu toate suplimentele de fibre sunt la fel de benefice.
O formă care se găseşte în orz şi ovăz, numită beta-glucan, poate controla glicemia şi poate ajuta la pierderea în greutate, au dovedit cercetători americani într-un studiu preclinic, când au hrănit şoareci cu o dietă bogată în grăsimi.
Echipa de la Universitatea din Arizona (UA) şi de la Universitatea din Viena spune că acesta este singurul tip de supliment de fibre pe care l-au testat şi care a redus conţinutul de grăsime şi greutatea corporală a şoarecilor în decurs de 18 săptămâni.
Celelalte fibre luate în considerare, inclusiv dextrina de grâu, pectina, amidonul rezistent şi celuloza, nu au avut un astfel de efect, în ciuda modificării semnificative a componenţei microbiomului şoarecilor în comparaţie cu şoarecii hrăniţi fără suplimente de fibre.
„Ştim că fibrele sunt importante şi benefice; problema este că există atât de multe tipuri diferite de fibre”, explică specialistul în biomedicină Frank Duca de la UA.
„Am vrut să ştim ce tip de fibre ar fi cel mai benefic pentru pierderea în greutate şi îmbunătăţirea homeostaziei glucozei, astfel încât să putem informa comunitatea, consumatorul şi apoi şi industria agricolă”.
Fibrele alimentare sunt principala sursă de energie pentru bacteriile care trăiesc în intestinele noastre şi, cu toate acestea, mai puţin de 5% dintre persoanele din Statele Unite consumă cele 25-30 de grame de fibre recomandate pe zi.
Pentru a compensa acest lucru, suplimentele de fibre şi alimentele infuzate cu „fibre invizibile” sunt din ce în ce mai populare.
Fibrele sunt extrem de diverse, pe care să le alegem?
Unele fibre, precum beta-glucanii din ovăz şi dextrina din grâu, sunt solubile în apă, ceea ce înseamnă că sunt uşor fermentate de bacteriile intestinale. Altele, precum celuloza şi amidonul rezistent, sunt mai puţin solubile sau insolubile, ceea ce înseamnă că se lipesc de alte materiale pentru a forma scaunul (materia fecală).
Până acum, scriu cercetătorii de la UA, „nu există niciun studiu care să fi investigat rolul diferitelor fibre într-o singură cohortă”.
Pentru a compensa acest lucru, studiul actual a testat mai multe forme de fibre într-o singură cohortă de şoareci. Doar beta-glucanul s-a dovedit a creşte numărul de Ileibacterium găsite în intestinul şoarecilor. Alte studii pe şoareci au legat această bacterie de pierderea în greutate.
Cu mult înainte de termenul de 10 săptămâni, şoarecii hrăniţi cu beta-glucan au prezentat o scădere a greutăţii corporale şi a conţinutului de grăsime corporală comparativ cu şoarecii hrăniţi cu alte forme de fibre.
Constatările se aliniază cu un alt studiu recent realizat de aceeaşi echipă, care a hrănit rozătoare cu făină de orz, bogată în beta-glucan. Chiar dacă şobolanii au continuat să mănânce la fel de mult ca înainte din dieta lor bogată în grăsimi, cheltuielile lor energetice au crescut şi au pierdut în greutate oricum.
Un rezultat similar a fost observat la şoarecii hrăniţi cu beta-glucan în cadrul noului studiu. Aceste animale au prezentat, de asemenea, concentraţii crescute de butirat în intestinele lor, care este un metabolit produs atunci când microbii descompun fibrele.
Butiratul induce eliberarea de peptidă-1 asemănătoare glucagonului (GLP-1), care este proteina naturală pe care medicamentele sintetice precum Ozempic o imită pentru a stimula eliberarea de insulină.
„O parte din beneficiile consumului de fibre se datorează eliberării de GLP-1 şi a altor peptide intestinale care reglează apetitul şi greutatea corporală”, explică Duca.
„Cu toate acestea, nu credem că acesta este tot efectul. Credem că butiraţii ar putea avea şi alte efecte benefice care nu sunt legate de peptidele intestinale, cum ar fi îmbunătăţirea sănătăţii barierei intestinale şi ţintirea organelor periferice cum este ficatul”.
Este nevoie de mult mai multe cercetări înainte ca aceste rezultate să poată fi extinse la oameni, dar constatările sugerează că unele fibre ar putea fi mai potrivite pentru pierderea în greutate şi controlul insulinei decât altele.
Studiul a fost publicat în numărul din iulie al Journal of Nutrition.