Reprezentanţi ai conducerii mai multor spitale din Capitală reclamă nivelul redus al sumelor primite de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru tratarea pacienţilor, considerând că acestea trebuie diferenţiate în funcţie de gravitatea cazurilor, dar şi actualizate, având în vedere creşterile de preţuri.
Manager IOB: Practic, noi suntem plătiţi pe caz rezolvat
Dr. Bogdan Tănase, managerul Institutului Oncologic Bucureşti, a declarat pentru News.ro că unitatea sanitară are probleme tocmai din cauza unui dezechilibru în modul în care se face decontarea sumelor de către CNAS.
Dr. Tănase spune că spitalul este plătit pe caz rezolvat cu o sumă fixă, sumă care nu reflectă cheltuielile reale cu un pacient, în funcţie de numărul de zile de spitalizare şi de tratamentele de care are nevoie în realitate.
„Problema a început, dacă vreţi să o luăm istoric, cu faptul că s-au mărit salariile personalului medical în 2016, a fost o mărire considerabilă, era un gest normal, dar pe de altă parte decontarea pe caz rezolvat, adică banii pe care îi încasau spitalele nu s-au mărit proporţional.
Asta a fost una din probleme care a adus un dezechilibru în finanţarea spitalelor. Să zicem că au fost mecanisme care au încercat să compenseze la nivelul Casei de Asigurări de Sănătate acest dezechilibru, dar lucrurile au fost agravate de faptul că au fost aceste scumpiri la carburanţi şi aşa mai departe, scumpirile au fost reflectate inclusiv în costurile materialelor sanitare şi ale medicamentelor, costuri care s-au dublat, plus în costul utilităţilor, asta este mai direct, costurile respective s-au dublat.
Practic noi suntem plătiţi pe caz rezolvat şi această plată se face după o formulă care nu ia în calcul cheltuielile care au fost pe cazul respectiv”, a explicat managerul IOB.
Teoretic cheltuielile pe care le are spitalul cu cazurile grave ar trebui să se contrabalanseze cu tratarea cazurilor simple, însă acest lucru nu se întâmplă de fapt, spune Dr. Tănase, pentru că la Institut ajung pentru internare cazuri extrem de complexe, care înseamnă automat şi costuri foarte mari pentru spital.
Refuzarea acestor cazuri grave iese din discuţie, pentru că nu este etic, spune managerul. În plus, pentru mulţi pacienţi Institutul este ultimul loc în care speră să-şi găsească vindecarea.
Spitalul ”Alexandru Obregia” riscă falimentul
Şi directorul medical al Spitalului ”Alexandru Obregia” din Capitală dr. Eduard Motoescu a vorbit despre dificultăţile financiare. Acesta spune că spitalul este pe minus pentru că toate cheltuielile, în special cele legate de utilităţi s-au mărit, în timp ce Casa de asigurări decontează aceleaşi sume pentru pacienţii trataţi
„Costurile sunt în mare măsură determinate de tratamentul care este folosit, aşa costurile cu cazarea şi cu alimentaţia sunt destul de mărunte, să zic, şi au rămas la un nivel de foarte mulţi ani şi ca atare, după foarte mut timp, cel puţin spitalul nostru a ajuns pe minus.
Și chiar ne întrebăm, dacă lucrurile continuă aşa, o să fim un spital falimentar, pentru că au crescut toate costurile, la gaze, la electricitate, astronomic, pe când Casa ne decontează cam aceleaşi sume pentru pacienţii pe care îi tratăm. În medie, costurile de spitalizare cred că ajung la un 300 – 400 de lei pe zi, aici intră şi cazarea, şi alimentaţia, şi medicaţia, şi manopera personalului, îngrijirea propriu-zisă a pacientului”, a precizat Dr. Motoescu pentru News.ro.
Probleme și la Matei Balș
Directorul medical al Institutului de Boli Infecţioase Matei Balş, Adrian Marinescu, a afirmat că că sistemul sanitar are nevoie de infuzie de personal în orice moment, precizând că blocarea de posturi în contextul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare nu ar trebui să intre în discuţie.
El a vorbit şi despre cazurile grave care ajung la spital, despre durata lungă de internare, ceea ce impune o diferenţiere a modului de finanţare.
“Discutăm de foarte multă vreme şi de finanţare şi de lucrurile care trebuie să se întâmple neapărat. Sunt spitale, cum este şi Institutul Matel Balş, unde ajung cele mai grave cazuri. Aici discuţia spune în felul următor, nu neapărat complexitatea cazului, dar faptul că un caz care presupune o internare de foarte lungă durată înseamnă pentru Institutul Matei Balş că are o perioadă acută în care se rezolvă partea iniţială.
Dar acel pacient poate că rămâne pentru săptămâni sau luni, atunci finanţarea trebuie să fie diferită, pentru că dacă nu se va întâmpla aşa, vom avea situaţii în care pacienţi care au anumite infecţii pe care le putem numi cu evoluţie prelungită, chiar cronică, să fie greu de tratat şi de rezolvat”, a declarat Adrian Marinescu.