Cercetătorii de la universitățile din Bonn și Cambridge au identificat la o specie de musculițe un circuit important implicat în procesul de hrănire. Același circuit ar exista și în cazul oamenilor și ar putea duce la tratamente pentru bolile de alimentație.
Studiul a arătat că larvele de muscă au senzori sau receptori speciali în esofag, care se declanșează imediat ce vietatea înghite ceva. Dacă larva a înghițit mâncare, senzorii îi spun creierului să elibereze serotonină. Această substanță, adesea denumită și hormonul senzației de bine, face ca larva să continue să mănânce.
Cercetătorii presupun că și oamenii au un circuit de control foarte similar, după cum se arată Euronews.
”Dar cum anume funcționează acest proces? Care circuite neuronale sunt responsabile? Studiul nostru a oferit un răspuns la aceste întrebări”, a declarat prof. dr. Michael Pankratz de la Institutul LIMES din cadrul Universității din Bonn, într-un comunicat.
Cercetătorii au studiat larvele musculiței de fructe Drosophila, care au între 10.000 și 15.000 de celule nervoase, un număr ușor de gestionat în comparație cu cele 100 de miliarde din creierul uman. Totuși, aceste 15.000 de celule nervoase formează deja o rețea extrem de complexă: fiecare neuron are proiecții ramificate prin intermediul cărora contactează zeci sau chiar sute de alte celule nervoase.
”Am dorit să obținem o cunoaștere detaliată a modului în care sistemul digestiv comunică cu creierul atunci când consumă alimente”, a mai spus omul de știință. Zis și făcut.
În cadrul unui studiu, cercetătorii au analizat nu numai traseele tuturor fibrelor nervoase din larve, ci și conexiunile dintre diferiți neuroni.
Au descoperit un receptor în esofag, care era conectat la un grup de șase neuroni din creierul larvei, capabili să producă serotonină.
Acești neuroni ai serotoninei primesc informații despre ceea ce vietatea tocmai a înghițit. ”Ei pot detecta dacă este mâncare sau nu și, de asemenea, pot evalua calitatea acesteia”, explică autorul principal al studiului, dr. Andreas Schoofs.
”Ele produc serotonină doar dacă sunt detectate alimente de bună calitate, ceea ce, la rândul său, asigură faptul că larva continuă să mănânce”, a mai explicat acesta.
Acest mecanism este de o importanță fundamentală și probabil există și la om, spun cercetătorii. Dacă funcționează defectuos, ar putea cauza tulburări de alimentație, cum ar fi anorexia sau mâncatul excesiv. Prin urmare, ar putea fi posibil ca rezultatele acestei cercetări de bază să aibă implicații și pentru tratamentul acestor tulburări.