Un nou val poate să apară oricând, atât timp cât există transmitere comunitară, pentru că virusul suferă mutații tot timpul și-și poate schimba proprietățile de transmitere, de infecțiozitate și patogenitate, explică Mircea Iliescu, cercetător în genetică, afiliat la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.
În Europa, pandemia a luat un moment de respiro, în vreme ce țările din Asia se confruntă cu un val foarte agresiv. Una dintre explicații stă în efectul vaccinării, dar chiar și așa rezistența la vaccin poate pune probleme și întoarce din drum măsurile de relaxare.
„Încep și alte țări din Europa să vaccineze foarte repede, deci probabil că se va crea din nou această separare dintre țările din nord, mai bogate și mai eficiente, care vaccinează foarte rapid, și țările precum a noastră unde vaccinarea merge încet”, spune Mircea Iliescu, în interviul acordat SpotMedia.ro.
Există un val de optimism, ca peste tot în Europa, sunt măsuri de relaxare, a venit vara, terasele din București sunt pline. S-a terminat pandemia?
Pandemia la noi a luat o pauză, se pare că în loc de valurile pandemiei așteptăm valurile mării. Cel puțin în Europa se pare că pandemia a luat pauză, dar când vorbim de pandemie, vorbim la nivel global, unde vedem că pandemia încă există, în multe țări cazurile cresc din cauza unor noi variante ale virusului sau din cauza altor factori socio-economici.
Nici în țările europene nu s-a terminat, în condițiile în care avem în continuare transmitere comunitară a virusului SARS-COV-2.
Ce s-a schimbat, în țări precum Marea Britanie, este că avem o acoperire mare a celor vaccinați, peste 70% din populația adultă britanică, ceea ce ne face să fim mai optimiști, chiar și atunci când apar aceste noi variante, precum cea din India.
Cazurile sunt puține, iar când se întâmplă nu mai ajung oamenii la spital, deoarece acoperirea celor vulnerabili este spre 100%.
Deci vaccinarea merge mai rapid decât reușește noua tulpină să se răspândească?
Cel puțin în Marea Britanie. Încep și alte țări din Europa să vaccineze foarte repede, deci probabil că se va crea din nou această separare dintre țările din nord, mai bogate și mai eficiente, care vaccinează foarte rapid, și țările precum a noastră unde vaccinarea merge încet.
Pandemia nu s-a terminat, un nou val poate apărea atât timp cât există transmitere comunitară și atâta vreme cât există potențialul apariției unor noi variante, virusul suferă mutații tot timpul și-și poate schimba proprietățile de transmitere, de infecțiozitate și patogenitate, adică de cât de periculos poate fi.
Am văzut țările care au vaccinat într-un ritm foarte alert, Marea Britanie, Israel, Statele Unite, Bahrain, cele mai multe din afara Uniunii Europene. Ce a mers prost cu vaccinarea în Uniunea Europeană?
Eu sunt un pro-european convins și nu știu ce sfaturi aș putea să dau Uniunii Europene.
A fost ceva ce a mers mai puțin bine, la nivel macro. Este foarte bine că s-a vrut solidaritate, toate țările să meargă împreună, dar asta înseamnă că, fiind un spațiu foarte mare, a fost mai anevoioasă procurarea și distribuirea vaccinului.
Probabil că, dacă Germania era pe cont propriu și își procura singură vaccinurile, ar fi fost mai avansată decât este acum. Oricum era și interesul lor să meargă împreună Uniunea Europeană, pentru că nu-i ajuta cu nimic dacă ei vaccinau repede și țările din jur nu. Este un preț plătit care poate că merită.
Au fost și probleme de birocrație, Europa are o rată de acceptare a vaccinării mai mică decât în multe alte țări din lume. Sunt în UE țări, nu doar România, care au o rată foarte mică a acceptării vaccinării de către populație, cum ar fi Franța sau Italia.
Au fost deci mai multe probleme de la început, aprobarea vaccinurilor, procurarea lor, discuțiile cu Astra Zeneca, multe țări ezitând atunci. A fost și un pic ilar să spui: nu mai vrem vaccinul Astra Zeneca, dar totuși îi dăm în judecată că nu ne-au dat vaccinul la timp.
Sunt și motive comerciale importante, nu le discutăm acum.
Evident, fiind un loc mai mare, cu multe țări, s-a plătit un preț, spre deosebire de Israel, o țară foarte centralizată unde lucrurile se pot organiza mult mai repede.
Sau față de Marea Britanie, unde a fost o comisie care a procurat vaccinurile, foarte suplă și foarte bine pregătită pentru acest lucru, cu oameni din industria pharma, acei „venture capitalists” care știau foarte bine cum să discute. Discuțiile nu au fost despre preț, ci despre cum să procure cât mai multe vaccinuri eficiente.
Cum au convins autoritățile de acolo oamenii să se vaccineze? Vorbeam mai înainte de gradul de acceptare.
Asta este una din discuțiile cele mai interesante, care aș vrea să continue în România. Din start, rata de acceptare a vaccinării a fost foarte mare, 70-80%, față de România unde în ultimii ani a scăzut pentru orice alt vaccin.
Din start, oamenii au avut mare încredere în vaccinuri și au fost și aici probleme cu tot felul de doctori care au spus lucruri negative despre vaccin, deși asta era acum 20 de ani, dar orice vorbă aruncată în vânt încă are efect.
În principiu, există o acceptare a vaccinării, în plus nivelul general de educație a populației este bun, iar acest lucru este foarte important.
Aceasta este o discuție pe care o putem avea, de acum înainte, în România, pentru că la noi se spune tot timpul că educația e la pământ, dar chiar și oamenii de un nivel mediu nu au habar de noțiuni de bază.
Acest lucru naște tot felul de discuții, cum a fost cea despre ce substanțe conține vaccinul, adică era o neînțelegere evidentă care survine din faptul că suntem supuși unui baraj de informații foarte superficiale. Oamenii nu au surse de informații și nici nu au o educație de bază în domeniul biologiei, niște noțiuni pe care oamenii le înțeleg în Marea Britanie. În plus, există o încredere în autorități mult mai mare decât o avem noi, din motive istorice, multe și evidente.
Să fi contat și faptul că vaccinul era din producție britanică? Poate nu neapărat de mândrie națională, cât de sprijin în contextul Brexit.
Mândria există la britanici, e chiar foarte importantă, dar toată lumea știe aici că există o cercetare foarte bună, că științele precum biologia sau cele medicale sunt la nivel foarte înalt.
Oamenii sunt, pe bună dreptate, mândri de asta și au fost foarte mulțumiți să aibă vaccinuri făcute la Oxford. Dar au fost la fel de mulțumiți să aibă vaccinuri și din America sau alte țări, deci nu au avut probleme aici.
Nu cred că, în România, dacă am fi avut vaccinuri făcute la noi, oamenii ar fi avut imediat încredere. Pentru că nu avem institute de cercetare, s-a rupt la un moment dat legătura dintre autorități și cei ce făceau cercetare. Dacă am fi văzut că la Cantacuzino s-ar fi continuat cercetarea și s-ar fi făcut și astfel de lucruri, probabil că oamenii ar fi auzit de ele și atunci ar fi avut încredere.
La noi, în schimb, se tot aude că sunt doctori prin țară care fac ei vaccinuri sau tratamente, iar asta îi face pe oameni să nu aibă încredere.
Există și o neîncredere în autorități, dar asta nu este doar în România. În țări precum Italia sau Franța, unde din fericire acum lucrurile merg mai bine, există o rată mare de neîncredere în vaccinare, ca efect al propagandei și după mulți ani de informație falsă.
Ați detectat această propagandă în Marea Britanie, venită din Rusia, de exemplu, cum ar fi o campanie de decredibilizare a vaccinului Astra Zeneca?
Interesant este că în Marea Britania nu am văzut acest lucru, o fi fost, dar nu am văzut pe contul meu de Faceboook, de exemplu.
Aici lucrurile sunt foarte clare, oamenii de știință, somități sau membri din diverse comitete apar și explică foarte clar, de câteva ori pe zi, dacă e nevoie, web-site-urile guvernului au toate informațiile, clare, la fel cel al NHS, sistemul național de sănătate.
Sunt convins că și aici au fost probleme, sunt comunități care nu s-au vaccinat complet, de aceea, au și apărut cazurile cu varianta indiană. Lucrurile nu sunt perfecte, dar uitându-ne pe grafice, 90% din cei peste 66 de ani sunt vaccinați și se continuă în jos, la alte grupe de vârstă.
Este pe cale să izbucnească un scandal în Marea Britanie, legat de decizia inițială a premierului de a obține acea imunitate de turmă.
Nu vom ști niciodată ce a fost în capul premierului acum mai bine de un an, este foarte bine să se investigheze și să știm, este bine ca politicienii să învețe din greșelile pe care poate le-a făcut el.
La noi, din păcate, văd autosuficiență, lucrurile sunt tot timpul prezentate triumfalist, fără nici cea mai mică problemă sau îndoială. Până și Boris Johnson, un om extrem de mândru, a recunoscut niște lucruri, iar dacă poate Boris, putem și noi.
Cum se explică faptul că atunci când curba este descendentă în Occident, în Asia cazurile explodează?
Prin mulți factori. Suntem defazați față de ei, noi de obicei ne uităm doar înspre Europa, acel axis mundi, centrul Universului, și nu înțelegem. Când Asia nu avea cazuri, aveam noi. Aceasta este problema cu lipsa globală de coordonare, Asia nu are vaccinuri cât Europa, SUA sau Israelul. Doar Singapore, o putere economică și o țară dezvoltată și mai organizată, a început să aibă o acoperire bună a vaccinării.
Asia nu are vaccinuri, majoritatea sunt în Europa și America. Asta în primul rând, iar apoi condițiile sociale și economice sunt altele.
Dar iată că ajung și la ei variantele de la noi, varianta Kent, cea britanică, care este foarte infecțioasă. Varianta din India face acum ravagii în toată Asia de Sud, Nepalul și alte țări sunt într-o situație critică, dar nu este motivul principal al epidemiei de acolo.
Se explică și prin faptul că oamenii sunt și acolo obosiți, testarea nu este grozavă, restricțiile au fost foarte mari, cam cum a fost în România în prima fază, a trebuit să se acționeze foarte dur. Au funcționat, dar nu pot funcționa la nesfârșit, or, variante noi tot apar și ei tot nu sunt vaccinați.
Asta este o lecție pentru toți, oricât de bine merg lucrurile până la un punct, cât timp nu avem acoperire națională a vaccinării, se poate întâmpla și la noi ce se întâmplă în Asia. Nu e nimic special în Asia, în afară, desigur, de condițiile socio-economice diferite.
Dar așa cum ei nu au avut multe cazuri până acum, iar noi am avut, au acum. La noi au scăzut cazurile, dar asta nu înseamnă că nu pot crește oricând, dar totul depinde de cât de bine și de mult vom putea testa, de cât de bine vom putea urmări pe cei infectați și pe contacte, de cât de bine vom putea urmări variantele genetice noi, să știm de noile mutații și mai ales de cât de mulți vaccinați vom avea.
Mai pot lucrurile să scape realmente de sub control? Vine vara, vin concediile, mobilitatea va fi mult mai mare între state.
Nimeni nu știe, de aceea, toți sunt precauți. Marea Britanie este foarte precaută, de aceea, a părut cumva exagerată reacția când am avut cazurile de variantă indiană, nu înțelegea lumea, pentru că erau totuși foarte puține cazuri.
Toate țările europene sunt de fapt îngrijorate, România poate că pare mai relaxată, dar dacă nu avem o majoritate de oameni vaccinați, lucrurile pot oricând să scape de sub control.
Citeşte şi:
