În vreme ce nu există încă tratamente pentru demență, cercetările din domeniul neuroștiințelor pun accent pe strategiile de prevenție și pe măsurile care pot întârzia instalarea sau agravarea simptomelor. Printre acestea se află activitățile cognitive, precum rezolvarea de puzzle-uri, acestea fiind asociate de multă vreme cu beneficii atât la nivel cerebral, cât și psihologic.
Dar cum anume funcționează acestea?
Demența este un termen-umbrelă pentru afecțiuni care duc la declin cognitiv. Unele forme au fost asociate cu o eliminare deficitară a deșeurilor din creier, scrie The Guardian.
”De fiecare dată când realizăm o sarcină, zona din creier responsabilă de acea activitate are nevoie de mai mult sânge. Acest lucru obligă vasele de sânge să se deschidă și să hrănească creierul. Când fac acest lucru, ajută și la curățare. Pentru ca ambele procese să funcționeze, pereții vaselor trebuie să fie flexibili”, explică Roxi Carare, profesor de neuroanatomie clinică la University of Southampton.
Factori precum predispoziția genetică, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, diabetul, dar și stilul de viață, precum fumatul și alimentația nesănătoasă, pot duce la rigidizarea pereților vaselor. După această modificare, creierul este mai puțin eficient atât în absorbția nutrienților, cât și în eliminarea toxinelor. Aici intervin puzzle-urile.
”Atunci când rezvolvi un puzzle, implici zone diferite ale creierului, adică vederea, asocierea, memoria. Acest lucru stimulează fluxul sanguin către acele regiuni, chiar și în vase ușor afectate, ceea ce ajută la menținerea funcțiilor”, explică omul de știință.
Beneficiile sunt și psihologice, în special pentru persoanele în vârstă. Puzzle-urile aduc un sentiment de realizare, ceea ce susține starea de bine, iar rezolvarea lor împreună cu alții poate diminua singurătatea, care, după cum subliniază Carare, „este un lucru teribil pentru bolile asociate vârstei”.
Totodată, stilul de viață joacă un rol în sănătatea creierului. Mișcarea regulată, o dietă nutritivă și activitățile care implică simultan mai multe părți ale creierului și interacțiunea socială, precum mersul pe jos, poate cu un prieten, cursurile de dans sau vizitarea expozițiilor, vin cu beneficii.
Chiar și în cazul persoanelor cu predispoziție genetică la demență, aceste alegeri nu pot opri apariția bolii, dar pot influența evoluția ei.
Simptomele pot apărea mai târziu comparativ cu cineva care nu face nimic din toate acestea”, mai spune omul de știință.