Nașterea în vreme de pandemie: De ce femeile au ajuns sa nu mai aibă unde să nască, iar vaccinarea nu înseamnă sfârșitul problemelor pentru copii - Interviu video

• Motivul neașteptat pentru care natalitatea a crescut în pandemie
• În toate maternitățile a fost criză de paturi
• Autoritățile au creat o mare problemă pentru mame și nou-născuți
Nașterea în vreme de pandemie: De ce femeile au ajuns sa nu mai aibă unde să nască, iar vaccinarea nu înseamnă sfârșitul problemelor pentru copii - <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu video</span>
Georgeta Pătrașcu este medic primar, șef secție Neonatologie, Spitalul Clinic Malaxa. Spitalul a fost transformat în octombrie, prin decizie a Ministerului Sănătății, în “unitate sanitară care asigură asistența medicală pacienților infectați cu noul coronavirus”, iar maternitatea și-a întrerupt activitatea. Acest fapt a dus la tot felul de complicații în condițiile în care femeile gravide din Capitală nu mai au unde să nască, iar cererea e foarte mare. 
  • În București e o singură maternitate dedicată gravidelor infectate, dar solicitările depășesc de multe ori posibilitățile de internare.
  • Cu ce se ocupă un neonatolog și un ginecolog într-un spital Covid?
  • Medicul susține că sistemul nu a clacat, iar mobilizarea eroică a cadrelor sanitare îl face să funcționeze în continuare.
  • “Colegii de la terapie intensivă plâng când văd cât de gravă e situația celor internați acolo”.
  • “Multe gravide s-au orientat spre clinicile private”.
  • “Suferim și noi alături de aparținători care nu au voie să vină să-și vadă rudele aflate în stare critică”.
Cum credeți că va afecta această epidemie natalitatea din România?

Natalitatea începuse să crească. În ultimii ani, treptat, începuse să crească întrucât condițiile economice din țară se stabilizaseră. După ce în urmă cu trei-patru ani s-a observat o tendință, evident, descrescătoare, ușor, ușor, a rămas pe un platou, apoi a început să crească.

De asemenea, de când a început pandemia, natalitatea a crescut pentru că foarte multe cupluri s-au întors din străinătate. Multe femei au venit, fiind deja însărcinate și toată vara ne-am confruntat cu un număr foarte mare de nașteri. Tot timpul, la maternitate era criză de paturi.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Aceeași situație a fost în toate maternitățile, pentru că atunci când se depășește capacitatea unei secții, ea este obligată să informeze forurile superioare că acea maternitate este la limita capacității. Așa aflăm că foarte multe maternități trimiteau hârtii de informare că au atins numărul maxim de nou născuți.

Asta se întâmpla nu numai în compartimentele de copii prematuri sau la terapie intensivă, dar și în cele de normoponderali. Pe viitor, după terminarea pandemiei, evident că foarte multe cupluri de tineri vor pleca din nou din țară. Situația economică în care ne aflăm și care se degradează pe zi ce trece își pune amprenta, iar natalitatea va scădea din nou.

Și cu toate acestea, din câte am înțeles, mai multe maternități din București și din țară au fost transformate în spitale suport Covid-19.

Aici e o mare problemă. Autoritățile trebuie să se informeze un pic. Înainte, dar și imediat după începerea pandemiei, numărul de nașteri a crescut. Faptul că rând pe rând maternitățile se închid, iar cele rămase sunt deja sugrumate de numărul mare de nașteri, fiind obligate să externeze mamele la o zi, două, după ce au născut, într-un sistem în care nou-născutul nu mai este imediat în luat în observație cum era pe vremuri, e o problemă.

Dumneavoastră sunteți șef de secție la Maternitatea Malaxa și, peste noapte, a fost transformată în spital suport Covid-19. Acum vă ocupați de persoane infectate cu coronavirus. Cum a fost această trecere? Ce a însemnat pentru echipa dumneavoastră? Ce se întâmplă cu femeile care nasc în București și în România în aceste zile?

Orice altceva numai neonatologie nu mai facem. Gândiți-vă că sunt medici ginecologi care acum tratează și bărbați. Neonatologii fac diverse alte activități de zonă verde, zona în care se scriu foile de observație, ajuți la medicație. Cei mai mulți tratează și ei pacienți laolaltă cu colegii de pe celelalte compartimente care au devenit și ele dedicate tratarea persoanelor infectate cu Covid-19. 

În acest moment, în maternitatea pe care o coordonați câți bolnavi de coronavirus sunt?

Avem 86 de paturi, așa sunt în aviz. Toate sunt pline. Se merge pe număr de paturi ocupate. Avem foarte mulți pacienți. Sunt și cerințe mari și din punctul meu de vedere se impune deschiderea și a unui alt spital. Sunt pacienți din ce în ce mai mulți, pozitivi, dar și gravide Covid-pozitive care au nevoi specifice, lăuze Covid-pozitive a căror stare de sănătate se deteriorează rapid și care ar trebui să fie îngrijite în maternități dedicate exclusiv patologiei Covid-19. 

Ce se întâmplă cu aceste gravide pozitive sau lăuze?

Sunt într-o mare dificultate. Numărul lor este în continuă creștere ca și numărul tuturor pacienților, indiferent de vârstă. Atâta vreme cât există o singură maternitate desemnată Covid, e vorba de maternitatea Bucur și doar două locuri la Polizu, altă maternitate desemnată ca și suport Covid-19 nu mai există, gravidele infectate cu greu își găsesc loc în București.

Foarte multe ambulanțe nu știu că spitalul nostru, pe linia de neonatologie și maternitate, nu este Covid, și astfel ne trezim cu gravide în ambulanțe în curtea spitalului. Ele pot fi aproape de expulzie, le putem pune în dificultate și suntem nevoiți să le trimitem în altă parte.

Ele vor naște, dacă maternitatea Bucur nu are loc pentru ele, vor naște pe linia de persoană suspectă de infectare ale celorlalte maternități, iar aceste linii de suspect nu sunt dotate ca o maternitate, nu există tot confortul necesar unei asistențe medicale corecte la naștere. 

Când știi că este Covid, gravidele având test PCR pozitiv, cei de la ambulanță consideră că sunt îndreptăți să vină către noi. Paradoxal, noi suntem spital suport Covid-19, dar nu mai avem maternitate. 

Sunt cazuri de gravide transferate în afara Bucureștiului, să nască, unele au sarcini extrauterine care necesită intervenție de urgență. Femeie cu sarcină extrauterină și test pozitiv reprezintă o adevărată urgență ginecologică care nu-și poate găsi locul într-o maternitate normală. Da, se impune deschiderea maternității într-un spital Covid.

În aceste zile circulă o petiție online semnată de mai mulți medici și de pacienți în care se cere ca maternitățile să nu mai fie transformate în spitale suport Covid. Este justificată această petiție? Cum e percepută de autorități? Cum credeți că ar putea fi rezolvată problema?

Nu știu cum e percepută de autorități întrucât atâta vreme cât numărul de persoane infectate crește sau numărul de pacienți care au nevoie de îngrijiri în spital e mare și nu vorbim de persoane asimptomatice sau cu forme ușoare, autoritățile trebuie să ia o decizie, fie să redeschidă alte spitale, fie maternitatea din cadrul unui spital Covid s-o deschidă ca maternitate Covid. Acesta e punctul meu de vedere.

Sunt cazuri de gravide transferate în afara Bucureștiului, să nască, unele au sarcini extrauterine care necesită intervenție de urgență. Femeie cu sarcină extrauterină și test pozitiv reprezintă o adevărată urgență ginecologică care nu-și poate găsi locul într-o maternitate normală. Da, se impune deschiderea maternității într-un spital Covid. Dar asta nu ține de noi, de personalul medical.

Ca medic care sunteți parte în acest fenomen tragic, cum percepeți sistemul medical din România în această criză? În ce măsură credeți că mai rezistă? În ce măsură credeți că a clacat?

Nu pot să spun că a clacat. Să știți că în afară de câteva exemple negative, colegii mei s-au mobilizat foarte bine încă de la început. Deși se știa situația spitalelor în care nu s-a investit de atâția ani, personalul medical a fost tot timpul alături de pacienți. Nu i-am simțit nici acum când am devenit spital suport Covid că dau înapoi. Nu.

Ne temeam că nu vom ști să îngrijim o astfel de patologie, neavând specialitate de infecționiști. Ne temeam că nu putem să ducem la bun sfârșit o sarcină, dar nimeni n-a dat înapoi. Ne temeam că nu avem suficient echipament de protecție, echipamente sanitare.

Din punctul meu de vedere, personalul medical a fost tot timpul alături de pacienți. Spitalele pot ceda pentru că ele sunt așa cum sunt de mulți ani de zile, dar personalul nu ezită. Lumea a spus prezent de la început. Noi lucrăm fără concedii, fără libere de foarte mult timp.

Cum e personalul după zece luni în care presiunea fost extrem de mare?

Da, e resimțită presiunea, dar nici nu putem să nu fim alături de pacienți pentru că vedem cum li se deteriorează starea de sănătate. Vedem că au nevoie realmente de spitale. V-am spus, toată vara, noi nu am fost spital Covid, dar eram deja obosiți din cauza numărului mare de nașteri din această perioadă. Trecerea ne-a prins un pic obosiți, dar n-avem ce să facem. Se merge înainte, să știți.

Credeți că oamenii se raportează corect la ceea ce se întâmplă astăzi în sistemul medical vizavi de această criză? Cum sunteți percepuți de opinia publică?

Ar trebui să ne recunoască eforturile. Nu ne pică deloc bine când suntem criticați și când un lucru minor e atât de criticat și atâtea lucruri bune și atâtea eforturi nu sunt apreciate. Nu ne pică bine.

Deci, credeți-ne, colegii de la terapie intensivă plâng când văd cât de gravă e situația celor internați acolo. Suferim și noi alături de aparținători care nu au voie să vină să-și vadă rudele aflate în stare critică. Ar trebui ca oamenii să respecte regulile, să nu le mai bagatelizeze. Și pentru ei, și pentru noi. 

Ce simte un medic când, de exemplu, se întâlnește cu cineva care-i spune că nu crede în virus sau că totul e o invenție?

Nu ne vine să credem. Mie, personal, mi s-a întâmplat să fiu jignită când i-am atras foarte frumos atenția unei persoane că e foarte aproape de mine, să păstreze distanță și să pună masca. Vă dați seama cum ne simțim când știm cum se moare, cum o persoană tânără din asimptomatică ajunge la simptome severe cu admisie în terapie intensivă. Nu ne pică deloc bine.

În această criză, aș vrea să-mi spuneți ce a mers rău din punct de vedere medical până acum și ce a mers bine?

Bine a fost mobilizarea personalului medical. Clar. S-a mobilizat repede. De asemenea, cel puțin în spitalul unde lucrez, direcția a fost alături de noi. A încercat să ne asigure materiale de protecție, biocide de nivel înalt, atât cât s-a putut pentru că la început a fost foarte greu în ce privește procurarea de materiale, dar simțeam că vor să ne sprijine și să aibă grijă de personalul din spital și de pacienți.

Ce a mers rău? Nu prea este bine să faci un spital suport Covid, să-l consideri așa până nu evaluezi situația reală a acelui spital. Spital Covid înseamnă că trebuie să aibă o stație bună de oxigen. Să aibă suficiente paturi de terapie intensivă. Să aibă o rețea electrică și structura tubulaturii de oxigen foarte bine puse la punct. Degeaba ai concentrator de oxigen dacă tubulatura pe care oxigenul ajunge la pacienți este subțire are calibrul mic și este proiectată pentru un număr mic de pacienți care au nevoie de oxigen.

Dumneavoastră sugerați că această inadecvare a dus și la acel accident tragic de la spitalul din Piatra Neamț?

Trebuie mai multă atenție când consideri că un spital este suport Covid sau îl desemnezi. Trebuie o evaluare mult mai atentă. Acesta este punctul meu de vedere.

Sigur, se pot întâmpla drame și atunci când aceste evaluări sunt corect făcute. Sunt lucruri care, uitați, cum a fost acolo. Nu îți dai seama că nivelul concentrației de oxigen a atins o anumită valoare. Trebuie să ai un aparat care măsoară această concentrație. Nu-ți dai seama când un injectomat poate să facă acea scânteie, nu realizezi asta.

Lucrurile se pot întâmpla, dar atunci când sunt neprevăzute este una, iar dacă poți să prevezi anumite lucruri e bine s-o faci. Trebuie un pic mai multă atenție atunci când desemnezi un spital ca fiind suport Covid.

Spuneți-mi din ce știți, unde nasc femeile în România, astăzi, în epidemie?

Multe s-au orientat spre mediul privat, foarte multe. Întrucât maternitățile de stat sunt pline s-au orientat spre privat. Deși, poate, unele dintre ele nu-și permit, fac eforturi în sensul acesta. O naștere pe cale vaginală costă în jur de 1.000 de euro. 2.000 de euro e o naștere prin cezariană. Cred  că 1.500 de euro e prețul mediu dacă nașterea este finalizată pe cale naturală, dacă nu apar complicații și dacă evoluția nou-născutului este bună.

Deci e aproape un lux…

Da, da, pentru cuplurile din România. Mai ales că în aceste zile, în foarte multe cupluri unul dintre parteneri a rămas fără serviciu. 

Am văzut că testările pentru vaccinul anti Covid nu au fost făcute și pe copii. Niciunul dintre cele trei vaccinuri nu are variante pentru copii. Testarea pe copii este mai laborioasă și n-ar fi terminat în timp util. Ce se întâmplă în cazul în care adulții se vaccinează și copiii nu? Ce se întâmplă cu sistemul școlar? Ce se întâmplă cu imunizarea celor mici? Ce se întâmplă cu călătoriile și alte activități?

Sistemul școlar va fi afectat. Dacă vor merge la școală cu prezență fizică, dacă nu se păstrează măcar varianta hibrid și vor veni mulți într-o clasă, vor exista cazuri. Vă dați seama că nu întotdeauna un vaccin asigură imunitate. Încă nu știm eficiența lui, ne așteptăm să fie mare, dar deocamdată sunt presupuneri. Copiii pot fi în continuare vectori de răspândire.

Vaccinarea este un prim pas. Eu pledez pentru ea. Sunt tehnologii avansate după care se fac aceste vaccinuri. Am auzit foarte mulți că nu vor să se vaccineze. De fiecare dată le spun că este singura variantă pentru ca să scăpăm de epidemie.

Mai bine să faci o reacție post vaccinare decât să faci o formă severă de boală. Sper să se mediatizeze și oamenii să fie informați cât de important este să ne vaccinăm, să putem, să reușim să trecem de perioada aceasta. Dar procesul de imunizare va fi unul de durată. 

Nu le putem transmite oamenilor că vine vaccinul și în două luni, ca prin minune, se termină epidemia.

Este o rază de speranță. Asta e clar. Rata de infectare va fi mai mică atâta vreme cât o parte din populație a trecut prin boală, iarăși aici e important determinarea anticorpilor pe scară largă. Să vedem bagajul imunologic al fiecăruia. Testarea de anticorpi este mai ieftină și cred că trebuie făcute astfel de demersuri.

Trebuie să continuăm să testăm răspândirea virusului în populație și utilă ar fi determinarea anticorpilor pentru că nivelul lor ne dă siguranța că putem fi mai puternici în fața bolii.

Cel puțin o perioadă. În orice imunizare, filtrul de anticorpi scade treptat, dar între timp apar vaccinuri mai eficiente sau se face rapel la prima vaccinare și apar diverse alte scheme de vaccinare.

Citiți și alte articole interesante despre criza provocată de epidemie:

Imunitatea de turmă, o altă victimă a epidemiei. Suedia, adepta soluției, înregistrează un eșec tragic și anunță primele interdicții

Italia a depăşit pragul de 50.000 de morţi din cauza coronavirusului

Un specialist britanic avertizează că noul coronavirus va deveni la fel de ”endemic” precum virusul gripal

Orban: Analizele arată că cele mai multe persoane s-au infectat cu noul coronavirus la evenimentele private


Jurnaliștii SpotMedia au obținut un „Exclusiv” pentru tine. Or s-o facă și mâine. Dă-ne un like, să te anunțăm. 👇 Mulțumim.