Accidentul vascular cerebral (AVC) este una dintre cele mai grave urgențe medicale, dar și una
dintre cele mai frecvente cauze de deces și invaliditate la nivel mondial. Apare brusc, fără
avertisment, și în doar câteva minute poate schimba complet viața unei persoane. În cazul unui
AVC, fiecare secundă contează. Cu cât pacientul ajunge mai repede la spital, cu atât mai mare
este șansa ca creierul să fie salvat și viața să revină la normal.
Sute de români ajung zilnic la spital cu un AVC
România se află printre țările europene cu cea mai ridicată incidență a accidentelor vasculare
cerebrale. Potrivit datelor Alianței Naționale pentru Boli Cerebrovasculare, țara noastră
înregistrează o rată de aproximativ 184 de cazuri la 100.000 de locuitori, ceea ce înseamnă între
60.000 și 70.000 de AVC-uri anual. Mai mult de jumătate dintre pacienți rămân cu dizabilități
severe, iar o treime nu supraviețuiesc.
Ceea ce îngrijorează cel mai mult specialiștii este faptul că accidentele vasculare nu mai
afectează doar vârstnicii. Tot mai mulți pacienți cu vârste între 40 și 50 de ani ajung la spital cu
simptome de AVC. Explicația este una complexă: stilul de viață modern, stresul prelungit, lipsa
somnului, alimentația dezechilibrată și neglijarea controalelor medicale periodice contribuie la
deteriorarea vaselor de sânge și la apariția bolii.
În 80-85% dintre cazuri, este vorba de un AVC ischemic, provocat de blocarea unei artere care
alimentează creierul, de obicei din cauza unui cheag de sânge sau a depunerilor de grăsime de pe
pereții vaselor. În restul cazurilor, apare AVC-ul hemoragic, cauzat de ruperea unui vas cerebral
și sângerarea în interiorul creierului. În ambele situații, circulația este întreruptă, oxigenul nu mai
ajunge la celulele nervoase, iar acestea mor în câteva minute.
Fumatul, consumul excesiv de alcool, lipsa activității fizice, obezitatea și bolile netratate –
precum hipertensiunea, diabetul sau colesterolul crescut – dublează riscul de a suferi un AVC. La
acestea se adaugă stresul, care afectează circulația și crește tensiunea arterială. Deși vârsta
rămâne un factor important, prevenția trebuie începută devreme, pentru că boala nu mai este
exclusiv a persoanelor în vârstă.
Primele semne ale unui AVC
Un accident vascular cerebral se instalează brusc, dar semnele sale pot fi recunoscute dacă știm
la ce să fim atenți. Cel mai des, persoana afectată nu-și mai poate mișca normal fața, iar un colț
al gurii cade. Uneori, apar dificultăți în mișcarea unui braț sau picior, de obicei pe o singură parte
a corpului. În alte cazuri, vorbirea devine greoaie, neclară, sau pacientul nu înțelege ce i se
spune.
Tulburările de vedere, amețelile, pierderea echilibrului sau o durere bruscă și intensă de cap,
diferită de orice alt tip de cefalee, pot fi de asemenea semne ale unui AVC. Aceste simptome pot
apărea izolat sau simultan, dar toate impun o reacție imediată: apelarea numărului 112.
Timpul este esențial. Nu trebuie așteptat ca simptomele să se amelioreze de la sine — uneori pot
dispărea temporar, dar revin mai puternic. Pacientul trebuie dus de urgență la cel mai apropiat
spital cu secție de neurologie, fără a i se oferi mâncare, apă sau medicamente.
Ce se întâmplă în primele ore după AVC
După apelul la 112, pacientul este transportat într-o unitate medicală specializată. Acolo, medicii
stabilesc rapid tipul de AVC, folosind investigații imagistice precum CT sau RMN. Această
etapă este esențială pentru a determina dacă accidentul este ischemic (blocaj) sau hemoragic
(sângerare).
Dacă este vorba despre un AVC ischemic, tratamentul constă în administrarea unei substanțe
care dizolvă cheagul de sânge și redă circulația cerebrală. Această procedură, numită tromboliză,
trebuie făcută în primele 4,5 ore de la apariția simptomelor. Cu cât pacientul ajunge mai
devreme, cu atât mai mari sunt șansele de recuperare completă.
În anumite cazuri, medicii pot realiza și o trombectomie mecanică, o intervenție minim invazivă
prin care cheagul este extras direct din vasul de sânge, folosind un cateter. Dar și această
procedură trebuie făcută în primele ore de la debutul simptomelor.
Fiecare minut contează. Studiile arată că în fiecare minut de întârziere mor aproximativ două
milioane de neuroni, iar după o oră, pierderea este echivalentă cu mai mulți ani de îmbătrânire
cerebrală.
Medicii subliniază că primele 60 de minute sunt critice — o fereastră de timp care poate decide
soarta pacientului. În această oră se stabilește diagnosticul, se administrează tratamentul și se
începe procesul de stabilizare. Dacă pacientul primește îngrijire medicală rapidă, șansele de a
rămâne fără sechele cresc considerabil.
Pe de altă parte, întârzierea tratamentului poate duce la pierderea permanentă a capacității de a
vorbi, de a merge sau de a-și mișca membrele. În cazurile severe, pacientul poate rămâne
imobilizat sau dependent de ajutorul altora pentru activitățile de zi cu zi.
Cine este cel mai expus riscului
Accidentul vascular cerebral nu discriminează, dar anumite persoane sunt mai vulnerabile. Cei
care suferă de hipertensiune arterială, diabet, colesterol crescut sau boli de inimă sunt cei mai
expuși. Fumatul și consumul excesiv de alcool cresc de două ori riscul de AVC, iar
sedentarismul contribuie la deteriorarea vaselor de sânge.
Femeile aflate la menopauză sunt și ele mai expuse, din cauza schimbărilor hormonale care
afectează circulația. De asemenea, persoanele supraponderale și cele care nu respectă
tratamentele prescrise pentru bolile cronice sunt în pericol crescut.
Un alt factor care nu trebuie ignorat este stresul. Viața agitată, lipsa somnului și presiunea
constantă de la locul de muncă contribuie la creșterea tensiunii și la afectarea vaselor de sânge.
Cum prevenim un accident vascular cerebral
Prevenția este cea mai eficientă „terapie” împotriva AVC-ului. Schimbările simple în stilul de
viață pot reduce semnificativ riscul de boală. Controlul tensiunii arteriale este primul pas —
hipertensiunea este principala cauză a accidentelor vasculare. Alimentația echilibrată, bazată pe
fructe, legume, cereale integrale, pește și grăsimi sănătoase (cum sunt cele din uleiul de măsline
și avocado), menține vasele de sânge flexibile și sănătoase.
Renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool și practicarea zilnică a mișcării – chiar și 30
de minute de mers alert – contribuie la reducerea riscului. Persoanele care suferă de diabet
trebuie să-și monitorizeze constant glicemia, iar cele cu colesterol mare să respecte tratamentele
prescrise de medic.
Odihna suficientă, gestionarea stresului și controalele medicale periodice completează măsurile
esențiale de protecție. Vizitele regulate la cardiolog pot depista tulburările de ritm cardiac care
pot favoriza formarea cheagurilor.