Un fenomen din ce în ce mai des discutat în domeniul sănătății și nutriției este ”food noise” sau ”zgomotul alimentar”, în fapt o preocupare constantă și adesea obsesivă legată de mâncare, declanșată de stimuli interni, precum senzația de foame, sau de factori externi, cum ar fi mirosurile și imaginile alimentelor, omniprezente în ziua de azi.
Chiar dacă unora le poate părea o falsă problemă, aceasta poate avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi, influențând starea de spirit, obiceiurile alimentare și chiar somnul.
Apoi, raportul din 2024 realizat de Weight Watchers și STOP Obesity Alliance arată că peste jumătate dintre persoanele cu obezitate sau supraponderalitate se confruntă cu acest fenomen, ceea ce le îngreunează adoptarea unui stil de viață sănătos.
În funcție de intensitate, ”food noise” poate varia de la o preocupare de fundal la o stare copleșitoare, ocupând până la 80 - 90% din timpul unei persoane, după cum explică Susan Albers, psiholog clinic la Cleveland Clinic.
”Este obișnuit în zilele noastre deoarece cultura dietelor este omniprezentă, iar mesajele despre ce este sau nu acceptabil să mănânci ne înconjoară”, spune și Rachel Goldman, psiholog specializat în comportamente alimentare și profesor asistent la NYU Grossman School of Medicine, conform Național Geographic.
În cazurile severe, acest fenomen poate afecta somnul, genera sentimente de vinovăție sau rușine și poate perturba funcționarea zilnică. Oricine poate experimenta ”food noise”, dar persoanele cu obezitate, tulburări alimentare sau care urmează diete restrictive sunt mai susceptibile.
Discuțiile despre acest subiect au devenit și mai prezente după ce s-a demonstrat că medicamentele GLP-1, precum Ozempic și Wegovy, acționează asupra receptorilor din creier și tractul gastrointestinal care reglează foamea și apetitul. Acestea pot influența inclusiv sistemul de recompensă al creierului, reducând gândurile obsesive despre mâncare.
”Prin perturbarea căilor de recompensă cu dopamină din creier, aceste medicamente modifică procesele de gândire dezordonată legate de mâncare”, explică W. Scott Butsch, director în cadrul Institutului de Bariatrie și Metabolism al Cleveland Clinic.
Mai mult, un studiu recent din jurnalul Addiction sugerează că GLP-1 poate ajuta și în cazul dependențelor de alcool sau opioide, reducând comportamentele de risc.
Dar ce pot face cei care nu recurg la medicamente?
Mesele regulate pot face diferența, la fel și somnul adecvat. Ar putea fi ținut și un jurnal pentru a observa ce factori amplifică „food noise”.
Apoi, specialiștii recomandă mâncatul conștient, respectiv să acordăm atenție texturii, aromei și senzațiilor alimentelor. În cantitate moderată, mâncarea nu ar trebui să vină la pachet cu vinovăție.
Concomitent, se recomandă exercițiile fizice sau hobby-urile care eliberează dopamină.
„Modul în care vorbim cu noi înseși contează”, spune Goldman. „Exersează compasiunea de sine și fii blând cu tine în procesul de gestionare a acestui fenomen”.