Iulia Andreea Băbeanu şi Toni Greblă au primit, luni, aviz favorabil de la Comisiile juridice ale Parlamentului pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP), lăsată liberă după demisia lui Constantin Mituleţu-Buică, implicat în scandalul cumnatei angajate pe pile.
Membrii celor două comisii au dat un aviz favorabil comun, cu majoritate de voturi, celor doi candidaţi, iar plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului urmează să decidă, prin vot secret, cine va fi noul preşedinte al AEP.
Iulia Andreea Băbeanu a fost propusă pentru funcţia de preşedinte al AEP de grupurile parlamentare ale AUR, iar Toni Greblă de grupurile PSD. Astfel, ținând cont de actuala configurație politică, putem spune destul de sigur că Toni Greblă va ocupa poziția crucială, având în vedere că anul viitor vor avea loc toate scrutinele.
Întrebat în legătură cu faptul că PNL nu ar dori numirea lui Toni Greblă în funcţia de preşedinte al AEP, președintele PSD Marcel Ciolacu a spus că nu există niciun blocaj în coaliţie pe această temă.
„Nu există niciun blocaj. Îmi pare rău, dar şi domnul Toni Greblă a fost judecător la Curtea Constituţională. Cu toţii avem un trecut. O să fie (în Parlament - n.red.) un vot pe AEP, cred că nu va fi mâine, va fi peste două săptămâni", a spus Ciolacu, întrebat despre faptul că liberalii ar dori să fie pus un independent în fruntea acestei instituţii.
Despre preluarea acestei funcţii de către un liberal, Ciolacu a spus: „Repet, despre preşedintele AEP nu discutăm politic şi nu îl împărţim politic între PSD şi PNL".
„A existat o procedură în Parlament, unde s-au depus anumite dosare, unele au fost acceptate. (...) Deci, sunt ferm convins (de independenţa instituţiei - n.red.). Experienţa domnului Greblă poate să asigure independenţa la AEP", a adăugat Ciolacu.
În legătură cu faptul că fostul preşedinte al AEP Constantin Mituleţu-Buică şi-a reluat funcţia de secretar general al AEP, Ciolacu a spus că nu poate să comenteze.
„Nu-mi cereţi să încalc legea sau să fac un abuz în serviciu de dorinţa dacă este normal sau anormal. Domnul Mituleţu a câştigat un concurs de secretar general. Nu am în atribuţiile mele la Cameră nici să-l schimb pe domnul Mituleţu. Nu este un loc călduţ. Dânsul, înainte să fie preşedinte la AEP, a fost secretar general. Din punctul meu de vedere, când s-a adus atingere instituţiei AEP, eu i-am solicitat domnul Mituleţu că ar fi cazul să-şi înainteze demisia. Cred că a fost super corect", a adăugat liderul PSD.
Toni Greblă a devenit prefect al Capitalei în mai anul trecut, după ce câteva luni înainte fusese numit administrator la Compania de Drumuri.
Toni Greblă, de la parlamentar PSD, la secretar general al Guvernului Dăncilă, via CCR și DNA
Toni Greblă a fost deputat între anii 2008 și 2012. Ulterior a devenit senator. În 2013 a ajuns judecător la Curtea Constituțională a României (CCR).
A demisionat, însă, în 2015 după ce a fost pus sub acuzare de DNA pentru fapte de corupție. Mai exact, procurorii susțineau că a primit mai multe foloase de la oameni de afaceri. Spre exemplu, procurorii spuneau că de la Ion Bîrcină, Greblă a primit foloase de peste 100.000 de euro.
Iar în schimbul bunurilor, Greblă ar fi promis că va interveni pe lângă funcționari și alți angajați ai statului pentru a grăbi eliberarea unor documente. În baza acestor documente, lui Bîrcină i-ar fi fost mai ușor să încheie contracte cu statul.
Totodată, Greblă era acuzat că a primit de la omul de afaceri Mihai Prundariu foloase de peste 480.000 de lei.
Completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție l-a achitat pe Toni Greblă. Decizia e definitivă.
Greblă a fost timp de un an și o lună, începând din septembrie 2018, secretar general al Guvernului Dancilă. În vara lui 2020 a fost numit președinte al Secției de drept public a Consiliului Legislativ al Parlamentului.