Sociologul Remus Ștefureac avertizează că moțiunea de cenzură care va fi dezbătută și votată pe 5 mai ar putea avea efecte mult mai profunde decât simpla cădere a unui guvern.
Într-o postare pe Facebook și apoi într-o intervenție la Digi24, directorul INSCOP a descris momentul ca pe un posibil „punct de inflexiune” în politica românească, pe fondul polarizării puternice, al crizelor suprapuse și al unui sentiment masiv de nedreptate în societate. Miza nu este doar soarta Guvernului Bolojan, ci felul în care se vor repoziționa PSD, PNL, USR și AUR în următorii ani.
„Urmează un mare punct de inflexiune”
Remus Ștefureac susține că, de obicei, moțiunile de cenzură sunt evenimente politice punctuale, cu efecte limitate în timp, chiar și atunci când duc la schimbarea unui guvern.
De această dată, spune sociologul, contextul este diferit.
„Polarizările, fracturile și clivajele asociate, problemele imense de integritate și credibilitate ale actorilor politici pe fondul unui imens sentiment de nedreptate în societate mă fac să cred că moțiunea de cenzură de săptămâna viitoare va avea consecințe mult mai profunde”, a scris Ștefureac pe Facebook.
El afirmă că România intră într-un moment care ar putea influența „evoluțiile sau involuțiile” politice pentru un deceniu.
În postare, Ștefureac folosește o analogie matematică: într-o funcție, un punct de inflexiune apare atunci când derivata a doua își schimbă semnul. Aplicat politic, spune el, deciziile luate în săptămâna 20 a anului 2026 pot schimba direcția principalelor partide.
„Derivatele PSD, PNL, USR și AUR vor trece de la pozitiv la negativ sau invers, cu consecințe adânci pentru evoluția lor și a întregii țări”, a scris sociologul.
Exemplele invocate: 1996, NATO, UE, 2012, OUG 13
Pentru a explica dimensiunea momentului, Remus Ștefureac a comparat actuala criză politică cu alte momente care au schimbat direcția României după 1989.
El a enumerat:
- prima alternanță la putere, după alegerile din 1996 câștigate de CDR și Emil Constantinescu;
- aderarea la NATO, în 2004;
- aderarea la Uniunea Europeană, în 2007;
- criza politică din 2012, marcată de suspendarea eșuată a lui Traian Băsescu;
- protestele împotriva OUG 13, din 2017.
Ștefureac spune că nu poate anticipa încă exact ce partid va câștiga sau va pierde cel mai mult din actuala criză. Toate formațiunile, inclusiv unele noi, pot avea o șansă, în funcție de deciziile luate în următoarele zile.
Polarizare, crize și sentiment de nedreptate
Într-o intervenție la Digi24, Remus Ștefureac a explicat că actuala moțiune vine într-un context mult mai complicat decât alte episoade similare.
„Avem o polarizare accentuată a societății, o fragmentare puternică și o suprapunere de crize extrem de severe, care dau peste cap viața majorității cetățenilor: criza de securitate, criza economică și implicațiile acestora asupra prețurilor și veniturilor”, a spus sociologul.
El a insistat asupra sentimentului de nedreptate din societate, despre care spune că afectează felul în care cetățenii percep costurile economice, taxele, inflația și criza politică.
„Există cetățeni care văd criza politică drept un factor care va amplifica aceste costuri”, a explicat Ștefureac.
Moțiunea PSD-AUR, votată pe 5 mai
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost depusă de PSD și AUR, după retragerea miniștrilor PSD din guvern. Textul a fost susținut și de parlamentari ai PACE – Întâi România ȘI A FOST semnată de 253 de parlamentari.
Votul este programat pe 5 mai. Dezbaterea va începe la ora 11:00, iar votul va fi secret, cu bile. Pentru ca Guvernul să fie demis, sunt necesare 233 de voturi „pentru”.
Instabilitatea politică poate afecta costurile de finanțare ale României, ratingul de țară și accesarea fondurilor europene, în condițiile în care România are de îndeplinit reforme pentru fonduri PNRR de peste 10 miliarde de euro și trebuie să reducă deficitul bugetar.
Ștefureac: Dacă moțiunea trece, PSD ar trebui să își asume guvernarea
Remus Ștefureac consideră că, dacă moțiunea de cenzură va fi votată, PSD ar trebui să își asume guvernarea, pentru că este cel mai mare partid parlamentar și unul dintre inițiatorii demersului.
„Dacă această moțiune va fi votată, este firesc ca PSD, cel mai mare partid din Parlament și inițiatorul demersului, să își asume guvernarea. Altfel, inițiativa riscă să pară neserioasă”, a spus sociologul la Digi24.
El a adăugat că PSD are un avantaj pe care celelalte partide nu îl au: chiar și la un scor de aproximativ 22%, rămâne cea mai mare forță parlamentară.
În opinia sa, este greu de justificat politic inițierea unei moțiuni de cenzură fără asumarea guvernării după eventuala cădere a Executivului.
„Unele partide vor pierde foarte mult”
Ștefureac avertizează că o eventuală refacere a unei majorități în jurul PSD și PNL nu ar rezolva neapărat criza pe termen lung.
„Dacă vom continua cu această coaliție, este posibil să ne trezim în 2028, la alegerile viitoare, cu o alternativă radical diferită”, a spus el.
Sociologul a arătat că deciziile luate acum de PSD, AUR și celelalte partide pot produce câștiguri sau pierderi majore.
„Unele formațiuni vor pierde foarte mult, iar altele vor câștiga semnificativ”, a spus el.
Ștefureac nu exclude nici apariția unor formațiuni noi, invocând exemplul Ungariei, unde o nouă forță politică a reușit să câștige rapid teren în doar câțiva ani.
De ce miza este mai mare decât guvernul actual
Moțiunea de cenzură are o miză imediată: dacă trece, Guvernul Bolojan cade, iar președintele Nicușor Dan trebuie să înceapă consultări pentru formarea unui nou guvern. Dacă nu trece, Executivul rămâne în funcție, dar criza politică nu dispare automat.
În cazul în care Bolojan supraviețuiește votului, Guvernul ar putea fi obligat să ceară un vot de încredere în următoarele 45 de zile, din cauza expirării mandatelor interimare ale miniștrilor.
În același timp, România se confruntă cu dificultăți economice serioase, inclusiv deficit bugetar ridicat, inflație și recesiune tehnică, iar criza politică poate întări influența AUR și poate prelungi instabilitatea.
De aici vine și avertismentul lui Remus Ștefureac: moțiunea nu trebuie privită doar ca un episod parlamentar, ci ca un moment în care partidele pot schimba direcția politicii românești pentru următorii ani.
Un moment de calcul pentru toate partidele
În lectura lui Ștefureac, toate partidele mari sunt în fața unei alegeri riscante.
PSD trebuie să decidă dacă își asumă guvernarea după ce a inițiat moțiunea sau dacă riscă să pară că produce instabilitate fără soluție.
PNL trebuie să decidă dacă merge mai departe cu Ilie Bolojan și cu reformele asumate sau caută o formulă politică mai puțin conflictuală.
USR trebuie să decidă cum se poziționează între susținerea unui guvern pro-reformă și distanțarea de costurile politice ale austerității.
AUR trebuie să decidă dacă folosește moțiunea doar ca instrument de opoziție sau dacă încearcă să se prezinte ca alternativă reală de putere.
Iar pentru electorat, momentul poate deveni un test al încrederii în întregul sistem politic.
Criza poate schimba traiectorii politice
Remus Ștefureac nu spune că moțiunea va produce automat o schimbare istorică. Dar avertizează că actualul context - polarizare, neîncredere, probleme economice, presiune socială și vulnerabilități de securitate - face ca efectele politice să poată fi mult mai mari decât în cazul unei moțiuni obișnuite.
„Primele semne mari se văd deja în măsurători”, a scris sociologul pe Facebook, adăugând că evoluțiile opiniei publice depind de dinamica crizei și de deciziile strategice ale actorilor politici.
Votul din 5 mai nu este doar despre rămânerea sau plecarea Guvernului Bolojan. Este despre cine va reuși să transforme criza în capital politic și cine va plăti costul unei societăți tot mai nemulțumite.
Cel mai lung tunel feroviar subteran din lume se construiește sub Alpi. O capodoperă de inginerie, dar și un test pentru UE (Foto&Video)
Superliga: U Cluj câștigă dramatic
The Guardian: NATO s-a întâlnit cu scenariști și producători de film și TV. Acuzații de propagandă prin artă
Papa Leon îi dă o lecție lui Trump: Un fost imigrant fără acte, numit episcop în SUA
