Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti respinge ca fiind inoportune şi lipsite de orice fundament declaraţiile MAE rus privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO.
MAE „reaminteşte că prezenţa NATO în statele aliate, care este rezultatul deciziilor adoptate la cel mai înalt nivel de către liderii aliaţi şi implementate de structurile aliate politice şi militare responsabile în acest sens, este o reacţie strict defensivă la comportamentul tot mai agresiv al Federaţiei Ruse în Vecinătatea Estică, mai ales începând cu anul 2014, când teritoriul ucrainean Crimeea a fost ilegal ocupat de către Rusia.
Acest comportament continuă să se intensifice în prezent, în ciuda încercărilor NATO de a se angaja în dialog constructiv”, arată un comunicat de presă al instituţiei.
„Solicitarea ca postura forţelor NATO în toate statele Alianţei care au aderat după 1997, inclusiv trupe, să fie redusă conform cerinţelor Moscovei figurează deja în propunerile Rusiei cu privire la securitatea europeană, făcute publice în luna decembrie 2021”, adaugă MAE.
Potrivit sursei citate, această solicitare a fost deja respinsă fără echivoc ca inacceptabilă de către Alianţa Nord-Atlantică atât public, cât şi în cadrul dialogului NATO cu Rusia şi, respectiv, SUA-Rusia.
„O astfel de solicitare este inadmisibilă şi nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare şi apărare este nemijlocit conectată cu, şi este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terţ nu poate avea drept de veto.
Aliaţii au menţionat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii şi apărării colective, inclusiv prin prezenţa trupelor aliate pe teritoriul aliaţilor estici.
Alături de aliaţii săi, România va continua să susţină ferm, cu argumente bazate pe evoluţiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanţa întăririi Flancului Estic. În acest sens, autorităţile române au salutat anunţurile recente ale SUA şi Franţei privind intenţia de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare şi apărare aliate”, mai indică sursa menţionată.
Totodată, România îşi exprimă speranţa că procesul de dialog deschis cu Federaţia Rusă în această perioadă va continua şi va conduce la dezescaladarea situaţiei de securitate, spre beneficiul întregului spaţiu euroatlantic, conchide sursa amintită.
Ministerul rus de Externe afirmă vineri că între garanţiile pe care Rusia le cere Occidentului pentru securitatea sa se află o retragere a forţelor NATO din România şi Bulgaria.
În replică la solicitarea Rusiei, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a respins orice pretenție a Moscovei, calificând drept ”anacronic” discursul ruşilor.
De altfel, așa-zisele garanții de securitate cerute de Rusia de la debutul crizei au fost respinse de SUA și NATO ca ”inacceptabile”.
”Este treaba NATO unde și în ce configurație ne așezăm prezența militară în țările membre. Nu este problema Federației Ruse. (...) Este anacronic și o întoarcere în istorie ideea că poți să ameninți un stat independent și suveran”, a declarat Geoană, într-o intervenţie la Digi24.