Vineri la Geneva are loc o întâlnire la rang înalt între secretarul de Stat american Antony Blinken şi ministrul rus de Externe Serghei Lavrov: Tema principală de discuţie va fi ameninţarea asupra Ucrainei.
Săptămâna trecută a avut loc o serie de întâlniri între oficialii celor două părți, care însă nu au adus niciun progres, scrie Reuters.
Garanţiile de securitate pe care Rusia caută să le obţină de la Occident includ prevederi care presupun plecarea forţelor NATO din România şi Bulgaria, a anunţat vineri Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, citat de Reuters.
Moscova a cerut garanţii din partea NATO, obligatorii din punct de vedere juridic, potrivit cărora blocul militar va înceta să se mai extindă şi va reveni la graniţele sale din 1997.
Răspunzând unei întrebări despre ce ar însemna acest lucru pentru România şi Bulgaria, care au aderat la NATO după 1997, MAE rus a transmis că Moscova doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din cele două ţări.
"Unul dintre elementele de bază ale iniţiativelor noastre este formulat în mod special foarte clar şi nu permite alte interpretări.
Este vorba de retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor, precum şi de alţi paşi în scopul revenirii la configuraţia care era în 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Printre acestea se numără şi Bulgaria şi România", a menţionat MAE rus.
Reacţia lui Geoană
În replică la solicitarea Rusiei, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a respins orice pretenție a Moscovei, calificând drept ”anacronic” discursul ruşilor.
De altfel, așa-zisele garanții de securitate cerute de Rusia de la debutul crizei au fost respinse de SUA și NATO ca ”inacceptabile”.
”Este treaba NATO unde și în ce configurație ne așezăm prezența militară în țările membre. Nu este problema Federației Ruse. (...) Este anacronic și o întoarcere în istorie ideea că poți să ameninți un stat independent și suveran”, a declarat Geoană, într-o intervenţie la Digi24.