Politologul Marius Ghincea afirmă că România traversează cea mai amplă schimbare politică și culturală de la începutul anilor ’90, iar partidele tradiționale – PSD și PNL – nu reușesc să se adapteze noilor realități.
În opinia sa, tinerii sunt pentru prima dată perfect sincronizați cu tendințele din Occident, iar reconfigurarea scenei politice va duce, în următorii 10-15 ani, la prăbușirea actualelor formațiuni dominante.
Ghincea susține, într-un interviu pentru News.ro, că falia comunism–anticomunism, definitorie pentru primele trei decenii post-1989, a fost înlocuită cu o divizare culturală între progresiști/globaliști și conservatori/suveraniști.
Partide noi precum AUR, SENS și USR captează aceste segmente, în timp ce PNL și PSD se află în blocaje interne și pierd susținerea generațiilor tinere.
Potrivit politologului, PNL este într-o situație critică și depinde aproape exclusiv de imaginea premierului Ilie Bolojan: „Dacă l-am scoate din ecuație, PNL nu ar mai intra astăzi în Parlament”. În același timp, PSD, rămas fără atracție pentru electoratul tânăr, ar urma să coboare la 10–12% în următorul deceniu.
Amintim că şi primarul Buzăului, Constantin Toma, susţinea recent că PSD nu va mai face nici 10%. E setat pe autodistrugere.
Ghincea explică și motivele pentru care anticorupția nu mai mobilizează noile generații.
Tinerii sunt preocupați de probleme economice și sociale imediate – locuințe accesibile, salarii decente, protecția mediului – iar vechiul discurs anticorupție este perceput ca eșuat și compromis politic. Totuși, el crede că tema ar putea fi reactivată dacă va fi conectată la preocupările actuale, cum ar fi poluarea, defrișările sau abuzurile pe piața imobiliară.
În privința interesului tinerilor pentru politici precum locuințe de stat, salarii reglementate sau magazine publice, Ghincea respinge eticheta de „comunism”, argumentând că astfel de modele există în state capitaliste vestice. Problema locativă, spune el, este una reală, pe care piața liberă nu a reușit să o rezolve: „Nu e constructiv să asociem aceste soluții cu comunismul. Ele sunt folosite în Elveția, Germania sau în Marea Britanie.”
Politologul concluzionează că sistemul politic românesc intră într-o perioadă de instabilitate și reașezare, iar partidele vechi riscă să devină „rebuturile politice ale următorului deceniu”, în timp ce noile generații vor continua să împingă scena politică spre alinierea cu dinamica occidentală.