O analiză Politico abordează intrarea intempestivă a preşedintelui Klaus Iohannis în cursa pentru șefia NATO, după ce marile puteri și-au exprimat deja sprijinul pentru premierul olandez Mark Rutte.
România a anunțat aliații că Iohannis ia în considerare să se confrunte cu favoritul Mark Rutte pentru funcția de top din NATO, scrie Politico, care citează doi diplomați NATO, după ce vestea a apărut ieri pe Bloomberg, ulterior fiind dată pe surse şi de Reuters.
Oficialii români nu au confirmat şi nici nu au dezminţit până acum informația. A existat o singură declaraţie foarte vagă de la Guvern pe această temă, care nu a lămurit nimic.
Mișcarea de ultimă oră a lui Iohannis vine în momentul în care cele mai mari puteri din alianța de 31 de state şi-au declarat deja sprijinul pentru Rutte. Vorbim de SUA, Marea Britanie, Germania și Franța, toate spunând că îl susțin pe premierul olandez ca să devină următorul lider al NATO.
Vreo 10 țări rămân însă nehotărâte, inclusiv unele din Europa de Est, care împărtășesc cu România preocupări strategice legate de Rusia.
Dar acestor state le va fi dificil să conteste deschis candidatul preferat al președintelui american Joe Biden, susţine Politico.
Președinția de la Cotroceni a refuzat să comenteze pentru presa internă, dar şi pentru Politico.
Vă recomandăm şi analiza Iohannis șantajează NATO? Cinicul util
Oficialii NATO se tem că intrarea târzie în cursă a lui Iohannis ar putea fi văzută ca o divizare a unității alianței, care se confruntă deja cu amenințări din cauza potenţialei reveniri a lui Donald Trump ca președinte al SUA. Trump a promis în repetate rânduri că va slăbi apărarea colectivă prevăzută de tratatul NATO.
Dar țările est-europene sunt deranjate de ceea ce consideră o lipsă de interes a lui Rutte pentru problemele statelor de la granița cu Rusia.
Spunând că nu intenționează să-i stea în cale lui Rutte, un diplomat est-european a declarat pentru Politico: „Cel puțin cineva trebuie să întrebe: OK, Mark, cum ai de gând să te descurci cu Rusia?”.
În plus, criticii lui Rutte vorbesc despre eșecul său de a aloca 2% din PIB-ul Ţărilor de Jos pentru cheltuielile de apărare, ținta convenită de toți aliații NATO în urmă cu un deceniu şi care ar putea fi folosită împotriva lui, dacă Trump ar fi ales în noiembrie.
Asta pe lângă resentimentele bilaterale dintre Țările de Jos și România, doi membri NATO care fac parte din Uniunea Europeană, întrucât guvernul lui Rutte a refuzat ani de zile intrarea Bucureștiului în Schengen, invocând corupție și activități criminale, încheie Politico analiza pe subiect.