Nu a ajuns încă la Casa Albă și deja Donald Trump a început să atace NATO. Într-un eveniment de campanie, care a avut loc săptămâna trecută, fostul președinte american a spus că e de acord ca Rusia să atace statele membre ale alianței Nord-Atlantice dacă „nu-și plătesc contribuția”.
E vorba de acea alocare din Produsul Intern Brut de cel puțin 2% pentru cheltuieli militare, prevăzută în tratatul alianței.
Doar 11 state din 31, printre care și România, ating nivelul cerut, dar fondurile au crescut semnificativ de la începutul războiului din Ucraina.
Situația, însă, nu justifică în niciun fel ieșirea lui Donald Trump, care și în perioada cât a fost președinte a făcut tot posibilul pentru a slăbi influența și funcționarea NATO.
Lungul interviu realizat de Tucker Carlson cu Vladimir Putin, atacul lui Trump la adresa NATO și presiunea pusă de fostul președinte asupra republicanilor cu scopul de a bloca ajutorul pentru Kiev arată desfășurarea unei adevărate campanii, montate de Kremlin, ca să decupleze SUA de cauza Ucrainei.
Pentru Putin e vital să le demonstreze rușilor, celor din cercul său de putere, că e în stare să erodeze și chiar să anihileze sprijinul financiar occidental adresat Kievului.
Banii sunt importanți, dar mai importantă e simbolistica. Faptul că a reușit să amâne sau să oprească acordarea ajutorului de 60 de miliarde de dolari ar reprezenta pentru Putin o victorie mai mare decât una obținută pe front.
Demoralizarea societății ucrainene, transmiterea mesajului că a rămas singură, fără ajutor în fața rușilor, e o armă psihologică devastatoare pe care Putin o folosește cu toată forța diplomației și a agențiilor de informații pe care le are la dispoziție.
Trump, sprijinit de Kremlin
În ianuarie 2021, Iuri Shvets, un fost agent KGB, folosit ca sursă de jurnalistul Craig Unger, a povestit cum a fost recrutat Donald Trump de spionii Kremlinului.
Acesta a intrat în atenția rușilor în anul 1977, atunci când s-a căsătorit cu Ivana Zelnickova, un fotomodel din fosta Cehoslovacie, o țară aflată în sfera de influență a Uniunii Sovietice.
Din acel moment, Trump a început să facă afaceri cu mai multe firme paravan ale KGB, susține Iuri Shvets, care spune că reprezentanții serviciului de spionaj au mizat pe posibilitatea ca Donald Trump să aibă o evoluție de care Kremlinul să poată profita la un moment dat.
„Asta au exploatat. Au jucat jocul ca și cum ar fi fost extrem de impresionați de personalitatea lui Trump și au sperat că acesta e tipul care, la un moment dat, ar putea să fie președintele Statelor Unite: oameni ca el sunt cei care ar putea schimba lumea. L-au hrănit cu aceste așa-zise măsuri active și, până la urmă, s-a întâmplat. A fost o mare realizare pentru KGB-ul de la acea vreme”, a declarat Shvets, citat de cotidianul britanic „The Guardian”.
Singura rezolvare, la urne
Reacțiile și acțiunile lui Donald Trump, atunci când a fost președinte al SUA, nu au intrat niciodată în conflict cu interesele Moscovei. Iar de la începutul invaziei, fostul președinte american s-a comportat ca un avocat și susținător al lui Putin, neacuzându-l niciodată de atacarea unui stat independent sau de crime împotriva umanității.
Dar această vulnerabilitate majoră a SUA în fața Rusiei, reprezentată de Donald Trump, nu poate fi rezolvată decât de poporul american, într-un singur mod, la urne.
Fostul președinte a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a compromite democrația americană, de la respingerea rezultatului alegerilor și până la refuzul de a părăsi Casa Albă, provocând o insurecție cu scopul de a-i determina pe membrii Congresului să nu valideze voturile cetățenilor.
Există șanse mari ca proiectul de lege cu privire la ajutorul militar acordat Ucrainei și Israelului să treacă de Senat, acolo unde mai mulți republicani au ieșit de sub influența lui Donald Trump, dar nu e nimic sigur în ce privește soarta acestuia în Camera Reprezentanților.
Mike Johnson, liderul majorității republicane, e un devotat susținător al lui Trump, ajungând în această poziție în urma presiunilor făcute de șeful său politic.
E de așteptat ca Johnson să amâne votul asupra legii, dar există și varianta să nu reușească. O asociere între democrați și câțiva republicani rebeli poate da undă verde proiectului.
Miza politică e imensă. Un eșec în blocarea sprijinului financiar pentru Ucraina ar fi un semn de slăbiciune atât pentru Trump, cât și pentru Putin, dar și o relansare a susținerii statelor occidentale, sprijin testat politic în ultimul timp, atât în Europa, cât și în SUA.
Republicanii, împotriva lui Trump
Senatorul republican J.D. Vance (Ohio) susține într-un articol publicat în „The American Conservative” că în interiorul partidului s-a creat deja o mișcare ce va bloca revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
El spune că gruparea e interesată să voteze ajutorul pentru Ucraina și să continue finanțarea acestei țări și în viitor, asigurând profit pentru industria de apărare din SUA.
„Este ușor de schițat cum se vor desfășura aceste fapte în realitatea noastră politică. Proiectul de lege privind Ucraina din Senat va merge la Cameră, unde liderii de acolo nu-l pot pune în discuție fără a periclita poziția lui Mike Johnson, președintele Camerei”, a scris J.D. Vance, printre altele și autorul cărții de succes Hillbilly Elegy, ecranizată de Netflix.
„Așadar, Camera Reprezentanților va refuza fie să voteze proiectul de lege privind Ucraina, fie îi va atașa un proiect de lege puternic, privind securitatea frontierelor și, apoi, îl va trimite înapoi la Senat. În public și în privat, conducerea republicană a Senatului va submina conducerea Camerei Reprezentanților și pe candidatul republican la președinție”, a mai adăugat senatorul Vance.
Capcana democraților
Finanțarea Ucrainei a devenit o temă de politică majoră în SUA, care va defini campania prezidențială.
Dacă senatorul republican are dreptate, pierderea controlului asupra partidului de către Trump e un semn al unei schimbări importante, dar și o veste proastă pentru Vladimir Putin.
Astfel, devine mai clar de ce liderul de la Kremlin a acceptat să fie intervievat de Tucker Carlson și de ce a vorbit despre interesul său de a negocia cu Occidentul o pace în Ucraina, bineînțeles, una în termenii Rusiei.