În cei patru ani de mandat al primarului Gabriela Firea si al Consiliului General al Primăriei Capitalei, aproape nimic notabil nu s-a întâmplat în București. Este concluzia la care au ajuns ActiveWatch, CeRe și OPTAR după ce au monitorizat activitatea edilului si al Consiliului General.
”Deși în ultimele două luni primarul general s-a străduit să taie panglici și să ne prezinte proiecte „aproape gata”, în cei patru ani de mandat nu a reușit să livreze aproape nimic din programul electoral în baza căruia a câștigat fotoliul de primar în 2016.
Mai mult, a eșuat în implementarea unor strategii fundamentale pentru București (cum ar fi Planul de Mobilitatea Urbană Durabilă) și a aplicat tactica voucherelor și a stimulentelor în locul unor proiecte care să aducă în mod real îmbunătățiri pentru calitatea vieții grupurilor vulnerabile”, se arată în raportul celor trei ONG-uri, numit ”Aproape nimic”.
Potrivit documentului, în acești patru ani Primăria Municipiului București a devenit o instituție care deservește imaginea primarului general și unde deciziile publice au fost luate aproape în totalitate în absența consultărilor publice.
Doar 3,14% dintre proiecte au fost supuse dezbaterii publice
ActiveWatch, CeRe și OPTAR subliniază că în cei patru ani de mandat, doar 3,14% dintre proiectele de hotărâre cu caracter normativ au fost supuse dezbaterii publice.
”În cei patru ani de mandat, doar 3,14% dintre proiectele de hotărâre cu caracter normativ au fost supuse dezbaterii publice (nu au fost contorizate proiectele care au vizat aprobarea PUZ-uri sau PUD-uri, deoarece dezbaterea publică a acestora intră sub incidența altor reglementări, a căror respectare nu a fost monitorizată).
Raportat la volumul mare de acte normative, ponderea proiectelor supuse dezbaterii publice se încadrează în marja de eroare, dând măsura unei administrații arogante, care a ignorat mecanismele participării publice și prevederile legislative din zona transparenței decizionale”, se arată în raport.
Mai grav, spun ONG-urile, primarul general al Municipiului București a decis să ignore sistematic libertatea de exprimare și libertatea de a organiza și a participa la adunări publice - drepturi garantate și protejate de Constituția României.
”În lipsa dezbaterii publice a proiectelor, a interzicerii accesului la ședințele de Consiliu General sau a posibilității de a lua cuvântul, protestul era ultima formă de a comunica cu actuala conducere a instituției.
Pârghiile de comunicare între instituție și cetățeni, pe teme de interes public, pare că au fost complet suspendate în acești patru ani de mandat, iar persoanele și organizațiile care au dorit să organizeze proteste în fața instituției au fost constant împiedicate să face acest lucru”, se menționează în document.
Bugetul local a fost imposibil de urmărit
În ceea ce privește bugetul local, ActiveWatch, CeRe și OPTAR spun că acesta a fost imposibil de urmărit. Și asta din cauza ritmului accelerat de modificare (prin rectificări bugetare adoptate aproape lunar), precum și din cauza modului netransparent în care companiile municipale implementează proiecte și execută bugetele.
”Proiectele care au vizat alocări sau rectificări bugetare au fost uneori introduse pe ordinea de zi suplimentară, astfel că reprezentanții mass-media și cetățenii au aflat uneori despre conținutul acestor modificări numai după ce acestea au fost votate în Consiliu”, precizează ONG-urile.
În raport se mai arată că participarea la ședințele de Consiliu General și luarea cuvântului în fața forului decizional au fost misiune imposibilă pentru cetățenii orașului.
”În regulamentul de funcționare al Consiliului General au existat prevederi care au împiedicat în mod deliberat dreptul cetățenilor de a lua cuvântul. În ciuda faptului că, de mai bine de un an, a fost anulat în instanță articolul care reglementa procedura de luare a cuvântului, nici azi acest articol nu a fost modificat în conformitate cu decizia instanței de judecată”, subliniază documentul.
Multe proiecte votate nu sunt implementate
O altă problemă constatată de ActiveWatch, CeRe și OPTAR este faptul că foarte multe dintre proiectele votate în Consiliul General nu sunt implementate.
Printre aceste proiecte sunt:
- proiecte de infrastructură (precum reabilitarea podurilor din zona Operei, Eroilor, pasaje pietonale supraterane),
- proiecte sociale (rețeaua de cămine pentru persoane vârstnice, proiecte care vizează sprijinul tinerilor care părăsesc sistemul de protecție socială),
- strategii ample (cum ar fi Planul de Mobilitate Urbană Durabilă sau Strategia de Incluziune Socială și Reducere a Sărăciei).
Raportul „Aproape nimic” este disponibil AICI