Noii membri ar putea adera la Uniunea Europeană fără drepturi depline de vot, o mișcare care ar putea face ca lideri precum Viktor Orbán din Ungaria să accepte extinderea UE.
Propunerea de modificare a regulilor de aderare la UE se află într-un stadiu incipient și ar trebui aprobată de toate statele, potrivit a trei diplomați europeni și unui oficial UE, citați de Politico.
Este cea mai recentă încercare a membrilor pro-extindere din UE, precum Austria și Suedia, de a da viață unui proces blocat în prezent de Budapesta și de alte câteva state, de teama că ar putea aduce o concurență nedorită pentru piețele locale sau ar putea compromite interesele de securitate.
UE a făcut din extindere o prioritate strategică pe fondul agendei expansioniste a președintelui rus Vladimir Putin, deși presiunea de a crește numărul de membri de la cei 27 actuali la până la 30 în următorul deceniu expune diviziunile interne ale blocului comunitar.
„Viitorii membri ar trebui să fie obligați să renunțe la dreptul lor de veto până când vor fi puse în aplicare reforme instituționale cheie, cum ar fi introducerea votului cu majoritate calificată în majoritatea domeniilor politice. Extinderea nu trebuie încetinită de blocarea reformelor de către statele membre ale UE”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru afaceri europene a Bundestagului german.
Inițiativa ar permite țărilor aflate în prezent pe calea aderării, precum Ucraina, Republica Moldova și Muntenegru, să beneficieze de multe dintre avantajele aderării la UE, dar fără drept de veto.
Ideea din spatele propunerii - care este discutată informal între țările UE și Comisie, potrivit acelorași diplomați și oficiali - este că aderarea de noi țări fără drept de veto, cel puțin la începutul calității lor de membru, le-ar permite să adere în condiții mai flexibile, fără a fi necesară o revizuire a tratatelor de bază ale UE, considerată de mai multe guverne ca fiind imposibilă.
Anterior, liderii UE insistaseră că o astfel de revizuire era necesară înainte ca blocul să poată admite noi membri precum Ucraina, subliniind riscul creșterii blocajelor la Bruxelles.
Cu toate acestea, încercările de a elimina dreptul de veto și pentru membrii actuali ai UE s-au lovit de o opoziție fermă, nu numai din partea Ungariei, ci și din partea Franței și a Țărilor de Jos.
Frustrare în creștere
Planul ca noii membri să adere fără drept de vot deplin ar „garanta că rămânem capabili să acționăm chiar și într-o UE extinsă”, a declarat Hofreiter. „Din discuțiile cu reprezentanții statelor din Balcanii de Vest, primesc semnale clare că această abordare este considerată constructivă și viabilă”, a spus el.
Există o frustrare în creștere a statelor candidate din Europa de Est și Balcanii de Vest, care au întreprins reforme interne ample, dar nu sunt mai aproape de aderare la ani de la depunerea cererii. În cazul Muntenegrului, negocierile pentru aderarea la UE au început în 2012.
„Ultima țară care a intrat în UE a fost Croația în urmă cu mai bine de 10 ani - iar între timp Regatul Unit a ieșit. De aceea, cred că acum este momentul să relansăm procesul”, a declarat președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, într-un interviu pentru Politico.
Viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană al Ucrainei, Taras Kachka, a reiterat aceste îngrijorări, solicitând soluții „creative” pentru deblocarea extinderii UE. Cererea Kievului de a adera la UE este în prezent blocată de un veto din partea Ungariei.
„Așteptarea nu este o opțiune”, a declarat Kachka, într-un interviu. „Așadar, ceea ce avem nevoie este să găsim o soluție aici și acum. Acest lucru este important pentru Ucraina, dar și pentru Uniunea Europeană. Cred că, așa cum Rusia testează securitatea europeană cu drone, același lucru se face prin subminarea unității Uniunii Europene”, a subliniat el.
În timp ce șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a plasat extinderea UE în centrul agendei sale strategice, promovând potențiala aderare a Ucrainei și Moldovei până în 2030, țările UE s-au opus până acum eforturilor de accelerare a procesului.
La începutul acestei luni, țările UE au respins o încercare a președintelui Consiliului European, António Costa, de a continua extinderea.
Liderii din țările din Balcanii de Vest - Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia - se vor întâlni miercuri la Londra cu liderii europeni pentru un summit, „Procesul de la Berlin”, axat pe stimularea integrării.
Înaintea unei viitoare evaluări a Comisiei privind stadiul negocierilor de extindere cu diferitele țări candidate, așa-numitul pachet de extindere, unul dintre diplomații UE a sugerat că, de asemenea, Comisia ar putea încerca să accelereze procesul de extindere prin avansarea negocierilor fără a solicita aprobarea formală din partea tuturor celor 27 de țări ale UE de fiecare dată. Acest lucru ar evita, de asemenea, acordarea dreptului de veto lui Orbán în fiecare etapă a negocierilor.
Rusia expansionistă
Totuși, o versiune preliminară a concluziilor reuniunii liderilor UE de joi de la Bruxelles nu menționează extinderea, spre indignarea țărilor care o susțin.
Apartenența la Uniunea Europeană este adesea prezentată ca instrumentul geopolitic cheie al blocului împotriva unei Rusii agresive.
„Când privim extinderea astăzi, un lucru este clar: trebuie să devenim mai rapizi, mai puțin birocratici și mai eficienți. Dacă UE nu își intensifică jocul, vom pierde teren în fața unor terți care deja așteaptă să ne ia locul”, a declarat Claudia Plakolm, ministrul austriac pentru Europa, pentru Politico.
Viitoarea aderare la UE a fost o promisiune cheie în recentele alegeri din Republica Moldova, câștigate de președintele Maia Sandu și de partidul său, în timp ce aderarea la UE a fost o motivație cheie pentru Ucraina încă din 2014, la protestele din Maidan împotriva dominației ruse.
„Ucrainenii luptă în fiecare zi în ultimii trei ani și jumătate pentru a ține Rusia în afara Europei”, a declarat Marta Kos, comisarul UE pentru extindere, pentru Politico.
Însă, în ciuda presiunii din partea Bruxelles-ului, liderii UE, care se confruntă cu o creștere a sprijinului pentru partidele de extremă dreapta în țările lor, nu par să se grăbească să accelereze extinderea blocului la 30 de membri sau mai mult.
Într-o conferință de presă din iulie, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că nu se așteaptă ca Ucraina să adere la UE în perioada acoperită de bugetul său pe șapte ani, care se întinde până în 2034.
Aderarea Ucrainei „probabil nu va avea niciun impact imediat asupra perspectivei financiare pe termen mediu a Uniunii Europene”, a declarat Merz la acea vreme.