Președintele României prezidează CSAT și în CSAT intră informații interne și externe cu gradul cel mai înalt de secret posibil, iar la aceste informații președintele are acces – un președinte care e inspirat de o putere străină ar fi, de fapt, ca și cum puterea străină ar prezida CSAT.
Este ceea ce i-a alarmat pe aliații României, în momentul în care candidatul Călin Georgescu reevalua scutul de la Deveselu. Asta ar fi pus imense probleme de securitate și de siguranța națională în momentul în care ar fi devenit președinte le României, explică profesorul Ioan Stanomir, la podcastul Punctul pe știri (Rock FM).
„Călin Georgescu este cu siguranță un caz aparte, pentru că domnul Georgescu nu este domnul Simion, domnul Simion, cu toate limitele sale politice și cu toate punctele sale de vedere criticabile, este cineva care și-a făcut cariera politică la vedere. Despre domnia sa știm destul de multe.
Domnul Georgescu este un personaj aparent misterios, permanent îmbrăcat impecabil și care formulează cu seninătate anumite platitudini, dincolo de care se află însă un miez cu mult mai periculos decât mesajul partidului AUR și mă refer la formulările de tipul evaluării scutului antirachetă de la Deveselu.
Acolo nu mai avem de-a face nici cu fraze luate din filme, nici cu platitudine, ci cu o poziționare geostrategică. Acela a fost, cred eu, momentul în care experimentul antropologic și sociologic numit Călin Georgescu a început să-i preocupe pe aliații României.
Ce s-a întâmplat cu anularea alegerilor prezidențiale este la limita Constituției. S-a vorbit despre lovitură de stat. Nu suntem într-o formă clasică de lovitură de stat, dar nu suntem nici departe de forțarea Constituției. Suntem într-o zonă gri.
Aliații occidentali au aprobat această soluție pentru că un candidat care reevalua scutul de la Deveselu era un candidat care punea imense probleme de securitate și de siguranța națională în momentul în care ar fi devenit președintele României.
Poate că românii nu înțeleg suficient de bine acest lucru, dar președintele României prezidează CSAT și în CSAT intră informații interne și externe cu gradul cel mai înalt de secret posibil, iar la aceste informații președintele are acces. Iar un președinte care e inspirat de o putere străină ar fi, de fapt, ca și cum puterea străină ar prezida CSAT".
Este prelungirea de mandat a lui Klaus Iohannis cea mai bună soluție?
Este limpede că președintele Iohannis își termina mandatul și era la fel de clar că problema acoperirii intervalului dintre terminarea mandatului și depunerea jurământului de către președintele nou ales ridica o problemă fără precedent în istoria noastră.
Constituțional, chiar și în clipele în care am avut mineriade, nu am avut alegeri prezidențiale anulate, a spus profesorul Stanomir.
"Este o premieră absolută și atunci Curtea Constituțională a căutat să gestioneze acest interval prin interpretarea Constituției, precizând, după o analiză a textelor, că mandatul președintelui Iohannis continuă până în momentul depunerii jurământului de către succesorul său.
Este limpede că există posibilități multiple de interpretare a Constituției, că există argumente și în favoarea necesității adoptării unei legi de către Parlament pentru prelungirea mandatului președintelui. În ceea ce mă privește, cred că, dincolo de criticile pe care i le putem adresa, președintele Iohannis era preferabil unui președinte interimar, cu o condiție: ca președintele Iohannis să-și facă datoria într-un mod diferit de cum și-a făcut-o până acum, pe de o parte, și, pe de altă parte, ca șederea sa în calitate de președinte al republicii în aceste circumstanțe să nu se prelungească dincolo de un interval rezonabil.
Președintele republicii, în calitate de președinte al CSAT, veghează la cele mai importante mecanisme ale statului. Or, tocmai aceste mecanisme ale statului s-au dovedit a fi irelevante în clipa în care noi am fost obligați să asistăm la anularea alegerilor prezidențiale.
Președintele Iohannis trebuie să înțeleagă că este autorul moral și politic al impasului dramatic în care ne aflăm, că nu poate să dea vina pe nimeni altcineva decât pe domnia sa, că domnia sa este cea care a promis stabilitate și a oferit României anularea alegerilor prezidențiale".
A dispărut pericolul unui candidat extremist?
Candidații pot fi istorie. Sentimentele populare însă pot să rămână ca atare, explică Ioan Stanomir:
"Principala problemă pentru cei care conduc România în acest moment este să nu facă greșeala fatală de a amâna alegerile pe un interval inacceptabil de lung, în speranța de a potoli, cu ghilimele de rigoare, astfel poporul român. Poporul roman nu este alcătuit din iobagi, nu este alcătuit din șerbi, este alcătuit din cetățeni. Pe cetățeni nu-i potolești. Cu cetățenii discuți și cetățenilor le explici.
Nici măcar animalele nu se potolesc cu biciul, darămite cetățenii unei țări.
Dacă oamenilor li s-ar fi explicat, de fapt, dacă compatrioților noștri, cetățenilor României li s-ar fi explicat, Călin Georgescu nu ar mai fi fost în fiecare seară la Realitatea TV și audiențele Realitatea TV nu ar fi fost cele care sunt. Pe de o parte. Pe de altă parte, dacă oamenii acestei țări, cetățenii acestei țări ar fi fost convinși, președintele Iohannis ar fi trebuit să se comporte altfel.
Eu mă întreb retoric: se comportă președintele Iohannis diferit astăzi de cum s-a comportat în ultimii zece ani? Mi se pare că nu".
Jocurile PSD
Întrebat despre decizia lui Marcel Ciolacu de a retrage PSD de la masa negocierilor pentru formula de guvernare, Ioan Stanomir consideră că este un calcul de oportunitate:
"Fie PSD dorește să demonstreze că nu se poate face nimic fără domniile lor, fie PSD dorește realmente să îi lase pe alții să încerce să achite nota de plată. Metaforic vorbind și cu o formulă de exprimare mai brutală, indiferent de interpretările pe care le putem da, un lucru este cert, un guvern trebuie să se întemeieze pe o majoritate. Un guvern minoritar alcătuit din PNL și USR este o himeră.
Noi nu căutăm idealul suprem în politică și încercăm să asigurăm societăților în care trăim o formă de supraviețuire în vremuri dificile. Îmi este teamă că astfel de tactici de negociere nu fac decât să crească tensiunea, anxietatea în societate și e destul de dezamăgitor.
Dacă domnul Ciolacu își propune să fie candidat la președinție din nou, domnia sa probabil că nu dorește să fie asociat cu guvernarea în mod direct".