2020 a fost unul dintre cei mai bogați ani pentru partide. Au crescut subvențiile, au primit donații și împrumuturi uriașe de la ... săraci

2020 a fost unul dintre cei mai bogați ani pentru partide. Au crescut subvențiile, au primit donații și împrumuturi uriașe de la ... săraci

2020, an dublu electoral, a fost un an bogat pentru partide, în ciuda pandemiei și a problemelor economice.

Miraculos, subvențiile de la stat au crescut, în loc să scadă, iar donatori cu mai nimic în declarațiile de avere au vărsat în vistieria partidelor chiar și jumătate de milion de lei. Pe ce s-au dus banii nu știm, pentru că partidele ”se feresc de transparență și de integritate”, subliniază Septimius Pârvu, membru al echipei Expert Forum (EFOR).

EFOR a lansat miercuri raportul „Finanțarea partidelor politice în 2020: transparență și nereguli”, eveniment la care au participat reprezentanți ai Autorității Electorale Permanente (AEP) și ai Agenției Naționale de Integritate (ANI).

Lansarea raportului Finanțarea partidelor politice în 2020: transparență și nereguli

Lansarea raportului Finanțarea partidelor politice în 2020: transparență și nereguli

Publicată de Expert Forum (EFOR) pe Miercuri, 26 mai 2021

Analizând documentele puse la dispoziție de partide și pe baza cărora s-a întocmit raportul, experții EFOR au descoperit informații surprinzătoare, de exemplu că angajații unor companii municipale care au salarii de 3-4-5.000 de lei au donat câte 500.000 de lei unui partid, dar și că la PSD subvențiile de la Guvern reprezintă 90% din venitul raportat.

ADVERTISING

Citește despre evoluția finanțării campaniilor electorale, sursele de venit și cheltuielile partidelor politice, caută în lista donatorilor, companii / persoane fizice pe platforma Banii partidelor.

Partidele însă nu dau socoteală pentru ceea ce fac cu banii, deși ar trebui să fie obligate s-o facă.

O primărie trebuie să facă achiziție publică pentru un drum de jumătate de milion, dar un partid dă milioane unei firme deținute de un consilier general fără să publice astfel de lucruri”, subliniază Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale​​, invitat să prezinte pentru cititorii SpotMedia.ro concluziile raportului întocmit de EFOR, pe care vă invităm să le citiți în continuare:

Pandemia le-a priit partidelor

Este interesant faptul că anul 2020, deși a fost an cu pandemie, cu probleme economice, totuși, a fost un an foarte bogat pentru partide.

Au crescut cotizațiile (pentru partidele care au avut și șanse electorale, desigur), au fost cele mai mari subvenții acordate vreodată (253 de milioane), campania a fost cea mai bogată.

Dacă ne uităm la ultimii zece ani, probabil a fost unul dintre cei mai bogați pentru partide.

ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe

Subvențiile pentru partide au crescut, în loc să scadă

În 2020 au fost cele mai mari sume la subvenții. La începutul anului erau 181 de milioane de lei și ne lăudam că au scăzut subvențiile. De fapt, am ajuns apoi la 253 de milioane, la sfârșitul anului, prin rectificări făcute de Guvern, prin legea Bugetului (premier – Ludovic Orban - n.red.).

Am ajuns astfel să avem sume mai mari decât în 2019, când ne plânsesem că ce mari sunt...

Puține partide respectă legea și publică datele despre finanțare

Sunt mai degrabă puține partide care publică datele pe care legea le obligă să le publice până la sfârșitul lunii aprilie – donatori, cotizații etc.

Sunt partide care de ani de zile nu le publică, iar un exemplu este Partidul Ecologist, care a avut peste 600 de candidați la alegerile parlamentare, dar de ani întregi nu publică declarațiile obligatorii legate de finanțarea partidului.

Sancțiuni de formă

Sancțiunile sunt foarte mici în lege (de la avertisment până la câteva mii sau zeci de mii de lei). AEP verifică aceste informații, problema este că în ultimii ani regula este mai degrabă să se dea avertisment.

ADVERTISING

Pe de altă parte, sunt și partide care nu mai pot fi găsite, pur și simplu, nu au sedii, nu au responsabili.

Sigur, vorbim și despre partide care n-au niciun venit și nicio cheltuială – sunt pe hârtie, dar nu fac nimic practic.

Donații și împrumuturi uriașe de la ... săraci

Principala concluzie din acest raport (care a reprezentat și munca cea mai semnificativă) ține de declarațiile de avere ale celor care au donat, cotizat sau dat împrumuturi. Ne-am uitat pe lista celor care se publică în Monitorul Oficial (peste 10 salarii la cotizații, peste 100 la împrumuturi etc), la câteva sute de oameni.

Ce este foarte interesant este că există un număr îngrijorător de persoane (...) în cazul cărora există discordanțe în ceea ce privește veniturile pe care le declară și ce au donat.

Am găsit persoane care câștigă 4.000 de lei pe lună, dar au donat jumătate de milion la partid.

Cred că la ProRomânia am găsit, statistic, mai multe astfel de cazuri. Anul trecut, ALDE a candidat pe listele ProRomânia, deci candidații sunt amestecați. Am găsit angajații unor companii municipale care au salarii de 3-4-5.000 de lei și care au donat câte 500.000 de lei.

Sunt donatori sau persoane care au împrumutat partidul și care nu au nimic în declarația de avere.

Mai avem persoane care au donat la partid și la rândul lor au împrumutat de la alte persoane, dar niciunul dintre ei nu poate să demonstreze cu declarația de avere. Doar ANI poate face o investigație în acest sens.(...)

donatori
Foto: banipartide.ro

AEP, ANI și Curtea de Conturi să facă un control încrucișat

Sunt doar niște suspiciuni, pe care noi le-am trimis autorităților care au participat la evenimentul de miercuri: AEP, ANI și Curtea de Conturi.

E clar că este nevoie de un control încrucișat pentru că niciuna dintre instituțiile respective nu are atribuții peste tot acest spectru, fiecare verifică doar câte o bucățică. De aceea și vedem aici o problemă: AEP nu verifică declarația de avere, ANI nu verifică raportul de venituri și cheltuieli.

Noi putem doar să bănuim ce este acolo, dar în unele cazuri mi se pare că lucrurile sunt destul de evidente.

Dar modul în care se depun aceste rapoarte este foarte neunitar. PNL, PMP și AUR au fost singurele partide care au publicat ”ca la carte” – fiecare intrare, fiecare ieșire, fiecare venit, fiecare cheltuială, cu liniuțe.

venituri-cheltuieli-partide
Foto: Expert Forum

Pe ce se duc banii?

Problema este că noi nu știm cum se cheltuie banii ăștia. E adevărat că de 3 luni, la solicitarea AEP, partidele au început să publice categoriile de cheltuieli (cât dau pe publicitate, pe salarii etc) și am văzut că publicitatea e cam 60% din bani la partidele mari, dar noi nu știm cine sunt cei care iau contractele (...)

De exemplu, pornind de la datele PNL, în raportul de venituri și cheltuieli am văzut că apar anumite firme care sunt ”de partid”. (...) Intrăm într-o logică în care hrănim firme de partid din bani publici fără transparență.

Nu știm, de fapt, unde au ajuns banii. La sumele acestea și având antecedente cu fraude din subvenții, cred că asta este una dintre prioritățile pe care trebuie să lucreze partidele și AEP. Și cred că și controalele din partea AEP trebuie să fie mult mai susținute, mai atente.

Noi avem așteptări foarte mari de la niște primării care sunt vai de capul lor și au un singur om care se ocupă de achiziții, și cumpără trei pixuri și după aia ne ducem peste ei că au furat, dar nu ne uităm la partide care, poate, chiar fac niște lucruri...

De ce trebuie să ne intereseze pe toți ce fac partidele cu banii

Aș porni de la o solicitare  pe care am avut-o către AEP la alegerile parlamentare de a publica detaliat, în timpul campaniei, persoanele care au donat bani la partide. AEP ne-a spus că nu publică, pentru a nu influența alegerile.

Mie mi se pare că tocmai logica asta este foarte greșită, în sensul că alegătorul are dreptul să știe cine sunt oamenii care au dat bani la partid.

Dacă un partid fură în timpul campaniei, atunci poate că n-ar trebui să îl aleg. Sau dacă oamenii care finanțează sunt dintre cei care câștigă 20.000 de lei pe an, dar donează la partid 400.000, poate ar trebui să mă îndoiesc că e partidul pe care vreau să îl votez.

Iar partidele pot cheltui bani pe foarte multe lucruri și alegătorii au dreptul să știe pe ce se duc banii partidului.

La PSD, de exemplu, banii din subvenții reprezintă 90% din venitul raportat. Atâta timp cât tu devii, practic, finanțat de la stat aproape integral, devii o instituție publică, e aceeași logică.

Dar cred că este o luptă de dus aici. Până acum înțeleg că doar USR a început să publice cheltuielile din subvenții (liste de facturi), dar așteptarea mea este ca PNL și PSD să facă asta, pentru că, de departe, ei au cei mai mulți bani.

Ziua în care vor începe să publice datele respective va fi o zi măreață pentru transparența finanțării. Până atunci, cred că vorbim despre niște partide care se feresc de transparență și de integritate.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇