Angajații unei instituții a statului român, esențială în procesul achizițiilor publice, parte din PNRR, au dat un autentic puci, și-au demis singuri șefa, au încălcat trei hotărâri judecătorești executorii, una definitivă și sparg bani publici pentru două salarii de șefi concomitenți, cu titulaturi nelegale. Toate pentru că vor să chiulească în liniște, după cum rezultă din chiar motivarea uneia dintre hotărârile judecătorești încălcate.
Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) este, potrivit Regulamentului aprobat prin HG 1.037 din 12 octombrie 2011, un organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională care soluționează contestaţiile formulate în cadrul procedurilor de achiziţie publică înainte de încheierea contractelor.
CNSC emite decizii, stabilite în 11 complete specializate, fiecare format din trei consilieri de soluţionare a contestaţiilor. Consilierii CNSC au calitatea de funcționari publici și sunt numiți, în urma câștigării postului prin concurs, prin decizie a premierului.
Consilierii își aleg prin vot secret, cu majoritate absolută, un președinte al CNSC, obligatoriu licențiat în drept, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi înnoit o singură dată.
Cum a început războiul cu șefa și ordinul anti-chiul
În 2019, consilierii au ales-o președinte CNSC pe Florentina Drăgan. Mandatul a decurs fără incidente și în 2022 au reales-o.
La începutul acestui an, un audit de performanță al Curții de Conturi a relevat că jumătate dintre dosarele CNSC sunt soluționate peste termenul legal, parțial din cauza unor prevederi legale greoaie, însă o parte fără nicio justificare obiectivă, deci din vina angajaților CNSC.
Ca urmare a auditului, președintele Florentina Drăgan a emis Ordinul 33/19.05.2023 (citește aici), care a introdus pontajul electronic, adică accesul și ieșirea din instituție ale angajaților urmau să fie făcute exclusiv prin amprenta biometrică.
Sistemul electronic există din 2007, fiind utilizat pentru accesul în instituție, și, ca măsură de securitate, nu deranjase pe nimeni până atunci. Însă din momentul în care pe baza lui urma să fie stabilită precis prezența la serviciu a început războiul.
Noi centrăm, noi dăm cu capul
Pe 27 iunie 2023, consilierii s-au reunit în ședință și au decis revocarea dnei Florentina Drăgan, iar după numai o zi, șeful nou ales a suspendat ordinul anti-chiul.
Hotărârea de revocare nu a fost postată pe site-ul CNSC, așa că am întrebat actuala conducere care a fost motivul revocării. Aici răspunsul integral al CNSC.
Pe primul loc este, într-adevăr, emiterea Ordinului 33, care ar fi îmbolnăvit angajații obligați să care dosare voluminoase pe distanțe mari ca să folosească porțile biometrice. De ce nu erau folosite lifturile, rampele mobile și cărucioarele, cu care e dotată instituția, pentru a evita îmbolnăvirea de lumbago, actuala conducere a CNSC nu precizează.
De remarcat că dnei Drăgan i se reproșează “atitudinea impulsivă și autoritară”, de parcă brusc și-ar fi pierdut mințile după ce 3 ani a avut o atitudine atât de bună încât a fost realeasă pentru încă trei ani de cei care se declară oprimați.
Pentru că Ordinul 33 să nu fie doar anulat, dar și îngropat, eventual cu țepușe în "inimă", el a fost reclamat și la Autoritatea națională de supraveghere a prelucrării datelor cu caracter personal (ANSPDCP). Deosebit de interesant este că, potrivit procesului verbal al controlului (citește aici), cei care au centrat au și dat cu capul.
ANSPDCP a fost sesizată, printre alții, de dna Alina Oprișan. Când inspectorii ANSPDCP au venit să verifice infamul sistem de pontaj, CNSC a fost reprezentat de .... dna Oprișan, devenită între timp președinte CNSC.
Cum reclamantul și avocatul reclamatului erau aceeași persoană, rezultatul controlului a fost că sistemul de pontaj încalcă regulile GDPR, deși ca sistem de acces securizat nu le încălca.
Un motiv pentru revocarea dnei Drăgan invocat în răspunsul CNSC este că domnia sa ar fi dezinformat Corpul de control al premierului, care, într-adevăr, a venit să înțeleagă ce se întâmplă la CNSC.
Evident că actuala conducere este nemulțumită de concluziile Corpului de control cât timp sinteza acestora (citește aici) arată, printre altele, “necesitatea completării cadrului normativ al CNSC sub aspectul clarificării unor chestiuni de ordin administrativ-organizatoric și de îmbunătățire a disciplinei instituționale”.
Înfrângere pe linie în instanță
Florentina Drăgan a contestat revocarea în instanță și a cerut și suspendarea acesteia până la soluționarea definitivă. Tribunalul Brașov a suspendat revocarea și i-a dat zdrobitor dreptate în motivare (citește aici integral).
Instanță constată „aparența de nelegalitate a Hotărârii Plenului CNSC din 27.06.2023 cu privire la două aspecte” pentru că:
-reglementările în vigoare nu le dau dreptul consilierilor CNSC să revoce președintele;
-principiul simetriei, pe care și după ce instanța l-a infirmat în speță CNSC continuă să-l invoce, nu se aplică, deoarece revocarea din funcția de conducere are un veritabil caracter sancționator.
“Rezultă din actele de la dosar că măsura revocării din funcția de președinte al CNSC a reclamantei a fost luată în principal datorită adoptării de către aceasta a Ordinului nr. 33/19.05.2023 potrivit căruia pontajul angajaților urma să se efectueze pe cale electronică, prin corelarea condicii de prezență cu informațiile de acces în clădire.
Dacă acest ordin era sau nu legal, dacă contravine intereselor angajaților sau instituției, se putea verifica pe cale judecătorească (printr-o eventuală contestare a acestui ordin), ceea ce în cauză nu s-a făcut, iar nu să se aplice o măsură sancționatorie atât de gravă, cum este revocarea din funcție e emitentului.
Aparent, măsura revocării din funcție pentru acest motiv este una abuzivă (...) nu s-a dovedit la dosar de către pârâtă că managementul reclamantei a fost unul defectuos, respectiv nu s-a dovedit în ce măsură emiterea Ordinului nr. 33 a afectat negativ activitatea instituției”, arată Tribunalul Brașov în hotărârea executorie emisă pe 17.08.2023. Între timp, a rămas definitivă prin respingerea recursului.
Chiulul luptă și nu se predă. Încălcarea hotărârilor judecătorești
După decizia Tribunalului Brașov, dna Drăgan revine în funcția de președinte CNSC și, în sfidarea totală a justiției și a legii, consilierii o revocă din nou după numai o zi, cu diferența că nu mai numesc un nou președinte, ci un interimar, pe dl Bogdan Boghiu. Funcția de președinte interimar nu există în Regulamentul CNSC.
Dna Drăgan dă iar în judecata CNSC, iar pe 29.09.2023 Tribunalul Brașov îi dă din nou dreptate, constatând că prima hotărâre definitivă a instanței a fost încălcată.
“Emiterea unei noi hotărâri de revocare din funcția de președinte echivalează cu reluarea efectelor executorii ale actului administrativ de revocare din funcție, efecte întrerupte temporar ca urmare a suspendării dispuse de instanță, și cu întreruperea protecției provizorii de care se bucură reclamanta până la pronunțarea instanței de fond.
O atare conduită a pârâtului lipsește practic de efecte o hotărâre judecătorească executorie, demers produs prin decizia unilaterală a uneia dintre cele două părți ale conflictului dedus soluționării în fața instanței de contencios administrativ”.
Urmează soluționarea recursului CNSC cu soluție inevitabilă.
Totul pentru chiul, totul pentru victorie
Am întrebat CNSC cine conduce acum instituția: președintele interimar până la alegerea unui nou președinte plin este dl Bogdan Boghiu.
CNSC invocă art 8 din Regulamentul de funcționare: (1) În caz de vacantare a funcţiei de preşedinte, precum şi în cazul suspendării raporturilor de serviciu, cel mai vârstnic membru al Colegiului Consiliului va îndeplini atribuţiile acestuia până la alegerea noului preşedinte. Procedura alegerii noului preşedinte va fi demarată într-un termen de cel mult 7 zile de la intervenirea situaţiei ce a determinat-o.”
Doar că funcția nu e vacantă, pentru că revocările au fost suspendate de instanță.
Între timp, susține conducerea interimară a CNSC, dna Drăgan a fost „mutată” (termenul nu apare niciunde în lege) în funcție de execuție la Completul 5 al CNSC, dar încasează salariul de președinte CNSC. În mod evident, ca să nu mai poată invoca măcar paguba materială iminentă, condiție pentru suspendarea măsurii.
Dna Drăgan a cerut în instanță și suspendarea mutării la Completul 5.
Contactată de SpotMedia.ro, Florentina Drăgan a refuzat să comenteze situația de la CNSC și a precizat doar că va continua demersurile în instanță.
Deci, pentru a putea chiuli liniștiți de la serviciu, consilierii CNSC, plătiți lunar cu 14.500 de lei, au decis să încalce trei hotărâri judecătorești executorii, una chiar definitivă, și să plătească din bani publici două salarii de președinte CNSC, unul interimar și unul mutat, ambele invenții legislative.
În urma publicării articolului, CNSC a exercitat dreptul la replică, pe care îl puteți citi integral aici.