Comisia Europeană a adoptat un ultim raport MCV prin care România era monitorizată încă de la integrarea în Uniunea Europeană. Astfel, Comisia constată că progresele din Justiție sunt conforme cu recomandările făcute și țara noastră va fi monitorizată mai departe doar prin mecanismele statului de drept (Rule of law), la fel ca toate celelalte state membre.
Implementarea reușită a angajamentelor României și continuarea ritmului pozitiv al reformelor vor face ca progresul înregistrat să fie durabil și ireversibil, permițând MCV să fie închis cu succes.
Comisia Europeană
Astfel, CE constată, în raport, că au fost făcute progrese în ceea ce privește reforma judiciară și lupta contra corupției, potrivit documentelor consultate de Spotmedia.ro.
Printre reformele importante se numără Legile Justiției recent adoptate și o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar.
"Procesele legislative de revizuire a celor trei legi ale justiției și a dispozițiilor privind investigarea infracțiunilor din justiție sunt în prezent finalizate. Guvernul român s-a angajat să țină seama în cea mai mare măsură de viitorul aviz al Comisiei de la Veneția privind legile justiției, care poate presupune revizuiri specifice suplimentare ale legislației. Monitorizarea acțiunilor întreprinse în urma acestui angajament și a punerii în practică a noului cadru legislativ intră în domeniul de aplicare al monitorizării efectuate de către Comisie în cadrul Raportului privind statul de drept. Noile legi ale justiției vor fi, de asemenea, evaluate în cadrul procedurii specifice aferente Planului de redresare și reziliență al României".
De asemenea, Comisia ia act de angajamentul României de a ține cont de avizul Comisiei de la Veneția cu privire la Legile Justiției.
În ceea ce privește lupta împotriva corupției, raportul Comisiei constată un bilanț pozitiv în eficacitatea anchetei și sancționării corupției la nivel înalt. Parlamentul a îmbunătățit procedura de ridicare a imunităților politice și instituțiile române responsabile cu aplicarea regulilor privind integritatea și conflictele de interese, precum și pentru gestionarea și recuperarea bunurilor infracționale, au funcționat eficient.
"Deși pentru ultimii trei ani nu sunt disponibile informații publice cu privire la acțiunile disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară, s-a asigurat o mai mare previzibilitate și transparență prin hotărârea CSM de a publica, în format anonimizat, pe un portal accesibil exclusiv magistraților, hotărârile disciplinare care au devenit definitive și încălcările codului deontologic.
Această recomandare din 2018 a devenit caducă. Noua conducere a Inspecției Judiciare are acum ocazia de a veghea ca cercetările disciplinare să nu mai fie utilizate ca instrumente prin care se exercită presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor, în conformitate cu jurisprudența CJUE. Comisia va continua să analizeze felul în care acest obiectiv este pus în practică în cadrul rapoartelor privind statul de drept", mai arată documentul.
Totuși, deocamdată MCV nu dispare, e nevoie de opiniile Consiliului şi Parlamentului. Oficiali de la Bruxelles au explicat că în concluzii sunt incluse și unele elemente care rămân să fie soluţionate de România: reforma Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.
"Comisia este încrezătoare că, acum, odată cu adoptarea principalelor etape finale, cooperarea și monitorizarea sistemului judiciar și a politicilor anticorupție din România pot fi continuate în cadrul raportului privind statul de drept și al altor elemente consacrate ale setului de instrumente privind statul de drept care se aplică tuturor statelor membre. Există deja recomandări în acest sens formulate în temeiul rapoartelor privind statul de drept, precum și programe în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic pentru a sprijini procesul de reformă.
Comisia consideră că progresele realizate de România în cadrul MCV sunt suficiente pentru a îndeplini angajamentele asumate de România la momentul aderării sale la UE.
Este important ca România să continue să lucreze în mod consecvent la transpunerea în acte legislative concrete a angajamentelor restante specificate în prezentul raport și la continuarea punerii în aplicare a acestora, în cadrul ciclului anual al raportului privind statul de drept și cu sprijinul altor elemente ale setului de instrumente al UE privind statul de drept", se arată în Raportul consultat de Spotmedia.
Ce urmează
Înainte de a ajunge la o decizie finală, Comisia va lua în considerare observațiile Consiliului, precum și ale Parlamentului European. Comisia va reveni asupra acestei probleme atât în cazul Bulgariei, cât și al României în următoarele luni, se arată în comunicarea CE.
Cine decide când se ridică MCV
MCV poate fi ridicat printr-o decizie a Comisiei. Conform actelor de aderare, care constituie temeiul juridic al deciziilor MCV, „Comisia informează Consiliul în timp util înainte de a revoca măsurile de salvgardare [MCV] și ține seama în mod corespunzător de orice observații ale Consiliului în acest respect”, arată Comisia Europeană, într-un document prin care răspunde celor mai importante întrebări legate de temă.
Monitorizarea anuală prin mecanismul statului de drept va permite Comisiei să observe cum sunt aplicate reformelor convenite, cum ar fi:
- noul regim de după desființarea Secției Speciale;
- funcționarea Inspecției Judiciare;
- resursele umane în sistemul judiciar;
- punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești de către administrația publică;
- impactul viitoarei revizuiri a legislației penale asupra eficacității luptei împotriva corupției
- evoluția cadrului de integritate și aplicarea acestuia, inclusiv de către Parlament.
Acestea vor face parte din monitorizarea sistemului de justiție și a combaterii corupției, doi dintre pilonii de bază ai rapoartelor privind statul de drept.
În plus, Planul de redresare și reziliență al României, evaluat pozitiv de Comisie și adoptat de Consiliu în octombrie 2021, include repere concrete care se referă la aspectele acoperite de MCV care sunt esențiale pentru procesul de reformă, cum ar fi reforma judiciară și cadrele anticorupție, se arată într-un document Q&A al CE.
Obiectivele de referință prevăzute în Decizia privind MCV
Obiectivele de referință pe care trebuie să le atingă România în temeiul Deciziei Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției:
Obiectivul de referință 1: Garantarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient totodată, în special prin consolidarea capacităților și a responsabilității Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea și evaluarea impactului noilor coduri de procedură civilă și penală
Obiectivul de referință 2: Înființarea, conform celor prevăzute, a unei agenții pentru integritate cu responsabilități în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităților și al conflictelor de interese potențiale, precum și cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancțiuni disuasive
Obiectivul de referință 3: Continuarea, în baza progreselor realizate deja, a unor anchete profesioniste și imparțiale cu privire la acuzațiile de corupție la nivel înalt
Obiectivul de referință 4: Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire și combatere a corupției, în special în cadrul administrației locale.
Context
Ridicarea MCV ar putea conta pentru decizia privind aderarea României la Spațiul Schengen, în condițiile în care, deși tehnic nu există nicio condiționalitate între cele două, Olanda a folosit argumentul MCV pentru a se opune aderării României.
Decizia ar putea fi luată la consiliul JAI din 8-9 decembrie, dar încă nu e clar dacă tema va fi sau nu pe ordinea de zi.