Drăgneii care se reproduc la București și lecția de la Washington. PLUS: De ce alegerea lui Biden a picat bine în UE și prost la Moscova - Interviu video

Drăgneii care se reproduc la București și lecția de la Washington. PLUS: De ce alegerea lui Biden a picat bine în UE și prost la Moscova - <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu  video</span>

La București, prostia a început să ucidă mai mult decât corupția și nu putem aștepta ca noua administrație de la Washington să ne poată ajuta, oricât de binevenită e vestea înfrângerii lui Donald Trump: un vecin prietenos cu România, dar ce folos dacă voia să dea foc scării de bloc?

Liderii europeni s-au grăbit să îl felicite pe președintele ales Joe Biden chiar înainte de rezultatul oficial, dar de la Moscova nimeni nu a sunat la Washington. Despre semnificațiile votului din SUA și ce are pe agendă noua administrație am vorbit cu Iulian Fota, președintele Institutului Diplomatic Român.

Iulian Fota, un sentiment de ușurare pare a veni dinspre Uniunea Europeană, după rezultatul alegerilor din Statele Unite. E ușurarea aceasta justificată?

Bineînțeles, îngrijorările în Uniunea Europeană erau foarte mari, îngrijorări legate de posibilitatea ca Donald Trump să câștige al doilea mandat la Casa Albă.

Deja din timpul primului mandat îndrăznise ceea ce niciun alt președinte american nu a făcut, să declare Uniunea Europeană drept inamic sau adversar. Deja din primul mandat produsese tot felul de tensiuni în interiorul Uniunii Europene și se vedea cu ochiul liber cum domnul Trump încerca să joace unii dintre membrii UE împotriva celorlalți, deja din primul mandat știam toți că la Washington se duce o luptă la baionetă aproape pentru salvarea și protejarea NATO în fața capriciilor președintelui american, pentru că efectiv Donald Trump când era favorabil Alianței și miza pe ea, când era împotrivă.

Sunt foarte mulți care au lucrat cu Donald Trump și și-au publicat memoriile și știm de la ei că, pe fond, Donald Trump nu agrea ideea de NATO.

Și mai e un lucru care trebuie spus: în general, în primul mandat, președinții, pentru că vor să fie realeși, sunt foarte prudenți, chiar cuminți. Regula de bază a primului mandat e să nu faci erori mari, să nu faci greșeli mari de apreciere, tocmai pentru a-ți spori șansele să fii reales. Dar din momentul în care ești reales, nu mai este niciun fel de obstacol în față.

Evident, unii au folosit o astfel de libertate pentru politici curajoase, pentru politici mari și pentru asta au rămas în istorie, iar alții pentru tot felul de aventuri, care i-au costat și pe ei, și țara. Asta era teama Uniunii Europene.

Și sunt multe decizii proaste pe care le-a luat Donald Trump: ieșirea din acordul de la Paris, ieșirea din parteneriatul trans-Pacific, atacurile împotriva Organizației Mondiale a Sănătății, discreditarea specialiștilor, toate aceste atitudini îngrijorau în Europa și de aici și răsuflarea ușurată pe care o auzim. Cea mai bună dovadă este numărul mare de lideri, care efectiv din primul moment s-au grăbit să-l felicite pe Joe Biden, parcă temându-se că nu va rămâne ăsta rezultatul final.

Joe Biden, felicitat de liderii lumii pentru victoria în alegeri

Din câte știu, cu excepția Sloveniei, toți ceilalți lideri europeni l-au felicitat pe Joe Biden pentru victoria în aceste alegeri. Într-adevăr, Europa speră ca de data aceasta să aibă un partener mai bun, un partener mai deschis, mai cooperant la Washington și asta ar fi și spre binele UE, și spre binele SUA, pentru că oricât ar fi americanii de tari, într-o competiție atât de strânsă cu China, Rusia ai nevoie de aliați.

Și totuși se pare că Donald Trump a făcut suficiente greșeli în primul mandat, încât să nu fie reales. Sunt foarte puține cazuri în istoria SUA, deoarece sistemul favorizează președintele în funcție. Care au fost cele mai mari greșeli, din punct de vedere electoral?

În primul rând, apetența lui Trump pentru confruntare, pentru specularea diviziunilor. Una este când te hrănești din conflictul unui reality-show, cum a fost Ucenicul, când creezi artificial o stare de tensiune, pentru că ajută la rating și altceva când ești președintele Statelor Unite și alimentezi un conflict intern periculos și păgubos pentru America.

Această ruptură internă este principala problemă și pentru președintele ales, Joe Biden.

America are o polarizare înspăimântătoare, sunt studii și analize care arată în primul rând polarizarea socială, miliardarii care concentrează o parte enormă din avere, dar și din ce în ce mai mulți săraci, deoarece clasa de mijloc scade constant.

Pe acest fond mai vine și problema rasială, încă sunt multe lucruri de făcut pentru combaterea acestui tip de discriminare, apoi egalitatea între femei și bărbați. Evoluțiile din SUA trebuie să dea de gândit și României, inclusiv din punct de vedere instituțional trebuie să vedem creșterea numărului de femei.

Joe Biden, primul discurs după câștigarea alegerilor: „E timpul să vindecăm America!”

Trump a alimentat aceste probleme, nu a dorit, deși putea, să le rezolve sau să le estompeze, pentru că el s-a hrănit din conflict. El asta va căuta întotdeauna, ori există un prag aici, pentru toate țările occidentale: nu mai trăim într-o lume dominată de Occident.

China a crescut mult, alte state asiatice, Rusia face și ea tot ce poate, Turcia la fel, chiar dacă încă face parte din corpul occidental. Apoi e pragul tehnologic, unde trebuie să te adaptezi, schimbări pe plan social, agende sensibile de genul LGBT. Și în loc să coaguleze energiile națiunii, să remedieze fracturile interne, Trump a făcut exact pe dos.

Eu sunt convins că americanii au ieșit în număr mare tocmai pentru a nu risca un al doilea mandat cu Donald Trump.

Problema nu s-a rezolvat, însă, șansele sunt mai bune totuși cu Joe Biden, care este un alt tip de politician, moderat, de modă veche. Oamenii de modă veche sunt acum foarte utili, ei știu și au grijă să nu zdruncine pianul pe scări, nu ca acei politicieni fără instincte și fără pregătire, care nu se văd decât pe ei în mijlocul lucrurilor. Uitați cum, pe ultima sută de metri, Donald Trump ignoră complet interesul public și pe cel național.

După ce Trump a acuzat fraudarea alegerilor fără dovezi, ministrul Justiției dă undă verde anchetelor

Temerea cea mare e că Biden va fi un președinte slab, are în față o opoziție puternică, republicanii au mai smuls locuri din Cameră și Senat, apoi el este în vârstă și se spune că mai curând vicepreședintele va asigura conducerea.

Donald Trump a fost un președinte puternic, unul distrugător în puterea sa pe care a consolidat-o și pe care nu vrea s-o piardă.

Părerea mea este că el realizează că drumul său se oprește cu acest mandat, dar el caută căi de prezervare a unei părți din puterea sa, relația cu Partidul Republican. Acesta ajunsese un partid-breloc, unde conta doar ce voia Donald Trump, ideologia și alte considerente au devenit marginale în ultimii ani. Trage de timp, strategia de negare și contestare nu poate duce nicăieri dacă organizatorii alegerilor și justiția confirmă că alegerile au fost corect.

Alți republicani, precum fostul președinte George W. Bush, l-au felicitat pe Joe Biden.

Asta arată că și în Partidul Republican încep să se manifeste două tabere: cea care a mers în trena lui Trump și republicanii clasici care au dus greul Războiului Rece și a epocii de după, oameni care nu au acceptat funcții în administrația Trump.

Lista este foarte importantă, sunt mulți oameni care nu au vrut să-l crediteze pe Donald Trump, iar eu cred că va urma o luptă internă cu cei care vor încă îl urmeze.

Asta îi poate da spațiu de manevră lui Joe Biden, nu este exclus să facă la fel ca și Obama, adică să păstreze o serie de oameni, pe deoparte pentru continuitate și stabilitate, pe de alta pentru a întinde o mână aripii moderate a republicanilor.

Joe Biden a insistat pe un mesaj unificator: nu există o Americă democrată și una republicană, ci o singură Americă.

Președinții sunt puternici prin ce fac și reprezintă, prin principiile și consecvența lor, prin oamenii pe care îi aleg și care trebuie să corespundă. Plus o anumită încăpățânare să treacă peste obstacole și să-și protejeze politica. Așa că eu nu l-aș considera pe Biden un președinte slab.

Criticii săi nu au prea multe lucruri să-i reproșeze, are cariera exemplară și multă experiență, este în multe privințe antiteza lui Donald Trump. Acesta a intrat ca președinte fără nicio experiență de funcție publică, iar Biden are o carieră de 40, aproape 50 de ani de activitate publică onorabilă.

Eu nu am auzit vreun scandal mare legat de el, iar încercările mizerabile de a lansa bârfe în campanie legate de presiuni puse pe președintele Ucrainei arată doar că tabăra Trump dorea să-i construiască o imagine de corupt, dar fără a avea elemente concrete pe care să le arunce în luptă.

Fiți sigură că, dacă ar fi existat, le-ar fi scos fără ezitare, la cât de mare era miza, însă au fost doar vorbe goale, nu au reușit să producă nimic. Biden nu va fi președintele perfect, dar în lumea asta complicată nu s-a inventat așa ceva. Lumea are atâtea așteptări și sunt atâtea bătălii care se duc în paralel, încât este imposibil să mulțumești pe toată lumea.

Așa cum Trump are dispute în Partidul Republican și Joe Biden va avea dificultăți cu aripa progresistă foarte radicală a Partidului Democrat. Sunt discuții dacă nu cumva Biden a pierdut voturi tocmai din cauza radicalismului acestei tabere, pe subiecte precum oprirea finanțării pentru poliție sau a violențelor exponenților mișcării Black Lives Matter.

Abordări cu tentă socialistă într-o Americă profund anti-socialistă și anti-comunistă, prin toată evoluția ei, au nedumerit lumea.

Una din mizele mari ale lui Biden va fi să guverneze ca un președinte moderat, tradițional în abordarea clasică a Partidului Democrat, deschis către alte opinii, dar ţinând sub control excesele acestei aripi radicale, de unde vin tot felul de exagerări și de gogomănii imposibil de pus în practică într-o țară precum America.

Kamala Harris este o necunoscută pentru mine – este o victorie mare să fie o femeie de culoare la Casa Albă, dar ea își are ideologic seva în zona mai radicală. Contribuția ei importantă, care va conta pentru cariera sa viitoare, va fi să tempereze aceste excese, tocmai pentru ca acele cauze drepte, corecte, cinstite să aibă șanse. Prin radicalizare poți să le omori pur și simplu.

Trebuie așadar ca America să evolueze dinspre extreme către zona moderată, să existe o redefinire și a conservatorilor, dar și a democraților.Să ne uităm puțin și la cei care nu l-au felicitat pe președintele ales: Rusia, Turcia, Bolsonaro din Brazilia.

Nici China. Temerea acestor state este că președintele ales este exponentul curentului pro-democrație din SUA, iar neexprimându-se își arată de fapt nemulțumirea.

Putin şi China se abţin să îl felicite pe Biden, după ce a fost ales preşedinte. La Trump imediat s-au grăbit

Biden a declarat Rusia ca fiind cea mai mare problemă de securitate a Statelor Unite. Așteptăm exprimarea oficială a politicii externe a noului președinte american, să vedem dacă aici avem o schimbare dintre locurile 1 și 2, dintre China, așa cum o percepea Trump, și Rusia. Este un aspect foarte interesant, dar trebuie să așteptăm, deoarece în campanie se spun multe lucruri pentru susținători și pentru a-i convinge pe nehotărâți.

Când te apuci de politica reală, concretă, când ești cu pârghiile în mână și te lovești de toate realitățile, unele afirmații din campanie mai sunt uneori reformulate sau modulate, iar unele nu mai rezistă. Este important să vedem și echipa de tranziție, unde sunt foarte importanți oamenii.

Președintele Biden e un instituționalist, va lucra bine cu instituțiile, nu va nega expertiza care vine dinspre ele.

Mesajele establishment-ului, după patru ani de Donald Trump, sunt foarte importante și trebuie să vedem cum sunt conturate. Donald Trump a avut o relație foarte proastă cu multe dintre instituții importante ale SUA, un reproș important care nu a primit un răspuns adecvat, e acela că a distrus Departamentul de Stat și tind și eu să cred asta, ținând cont de deprofesionalizarea și destructurarea anumitor organisme din interiorul Departamentului de Stat.

Relația cu zona de securitate a domnului Trump a fost iarăși foarte complicată. Nu m-ar mira ca, după secretarul Apărării, să mai vedem niște oficiali din zona de securitate națională demiși, ca un fel de pedeapsă pentru modul lor în care au pus interesele Americii înaintea intereselor domnului Trump.

După părerea mea, secretarul Esper și-a făcut corect datoria, protejând un organism național de niște interese politice, care nici măcar nu erau rezultatul unor politici de partid, erau niște mofturi personale.

Suntem la București, așa că vă întreb și ce înseamnă pentru București alegerea lui Joe Biden. Am văzut primele mesaje, foști diplomați la București care au transmis un mesaj de continuare a luptei anticorupție.

Problema mare a Bucureștiului nu mai este corupția. Nu neg că nu este o provocare pentru noi, dar dacă mă întrebați pe mine, noi suferim mult mai mult din pricina incompetenței, a imposturii, a ”prostiei”.

Cu alte cuvinte, eu cred că prostia în România ucide mai mult deja decât corupția și vedem toată această problemă suplimentară pe care ne-a ridicat-o pandemia și modul în care a scos la suprafață o serie de vulnerabilități au fost nu din cauza corupției, ci mai degrabă a proastei organizări, a lipsei de leadership, incompetență. Și nu e vorba numai de ce am văzut în zona administrativă, unde se dă bătălia electorală.

Iohannis i-a scris lui Biden. România este ferm alături de Statele Unite pentru a face față provocărilor actuale

Am avut două campanii electorale, alegerile prezidențiale și cele locale și acum e campania pentru parlamentare, care au fost lipsite de dezbaterile de idei. O dezbatere cum am văzut, totuși, în America – ultima dintre ele – pe puncte: politică externă, economie, asigurări sociale, COVID, efectiv o trecere în revistă a principalelor probleme și fiecare candidat prezentându-și punctul de vedere.

Iar România are mult mai multe probleme structurale de rezolvat decât Statele Unite. România are câteva probleme fundamentale pentru viitorul nostru ca țară și nimeni nu vrea să le discute. Nimeni nu ia în calcul transformările periculoase din sistemul internațional, nimeni nu ia în calcul cum trăiește țara economic, că noi trăim pe datorie și vremurile sunt ceva mai proaste, situația internațională e și ea grevată de pandemie, toată lumea are costuri economice de compensat.

Dacă e să ne ajute America undeva, mai degrabă aș vrea să văd America ajutându-ne un pic pe zona asta de deprofesionalizare, atât a a aparatului administrativ, cât mai ales a clasei politice. Deși nu văd ce ar putea face America aici.

Pe corupție e simplu, e mai tehnică, mai ușor de cuantificat și atunci și asistenţa americană a fost mai ușor de formulat și furnizat. Când vine vorba de combaterea incompetenței, a imposturii, ce să facă America?

Câteva motive pentru care Joe Biden, președinte al SUA, e o veste foarte bună pentru România

Poate investiții în zona aceasta neguvernamentală, care să creeze elite și know how?

Eu cred că noi exagerăm importanța ajutorului american și nu că ei nu ar fi dispuși în continuare să ne ajute. Uitați-vă la cele trei vizite importante din această toamnă, care sunt rezultatul deschiderii Americii față de noi.

America se implică pe zone importante, dar noi am ajuns cu spatele la zid și noi avem niște decizii de luat, la fel cum și americanii au zis, ca Avram Iancu altădată: ”No, hai. No, hai la alegeri, că nu se mai poate!”. Cam asta trebuie să facem și noi, trebuie să ne hotărâm ce vrem să facem din țara asta, într-o situație internațională complicată.

Or, probleme legate de perfomanța profesională și intelectuală a celor care sunt implicați în jocul politic, de lipsa lor de idei, de lipsa de proiecte, astea nu au cum să le rezolve nici americanii, nici europenii.

Dar cine? Electoratul?

Da. Lucrurile sunt simple. Dacă tu, cetățean, vrei ca aceia mai proști și mai incompetenți din țara asta să îţi hotărască țara, nu poate nimeni să ți se opună. Totuși, România este o țară democratică, o țară liberă. Și americanii s-au confruntat și ei cu limitele democrației, rezultatul a fost remarcabil din acest punct de vedere: America are o democrație viguroasă, are o problemă și și-o rezolvă.

A ieșit lumea la vot, a spus: ”Nu Trump, da Biden”, a dat niște semnale complementare interesante. Pentru că votul nu a fost și pentru Partidul Democrat. Conservatorismul, ca doctrină, nu a fost stigmatizat, republicanii au un rezultat notabil, deci votul a fost anti-Trump.

Modul în care America și americanii s-au manifestat democratic este, după părerea mea, un rezultat cel puțin la fel de bun ca victoria lui Joe Biden, pentru că îți arată în continuare o țară atașată ideii de democrație și funcțională democratic.

De ce este bine că Trump a pierdut alegerile. Nu ridicaţi prea sus ştacheta aşteptărilor pentru mandatul lui Biden!

Demagogia, intoxicarea prin televiziuni, prin sistemele de social media nu funcționează. Omul are posibilitatea să verifice, să își formuleze o părere. Noi ar trebui să fim foarte mândri de reacția  românilor la alegerile europarlamentare, moment comparabil cu ce avem astăzi în America.

Prin participarea masivă la votul anti-Dragnea, România a arătat că este matură democratic și că e capabilă să-și apere interesul pe termen lung, punând piciorul în prag în fața exagerărilor și exceselor pe care le știm cu toții.

Dar problema e că noi nu ducem gândirea asta până la capăt: dacă din punct de vedere democratic, modul în care Dragnea vrea să conducă țara nu era acceptabil, de ce ar fi mai acceptabil azi să te uiți că alți Dragnei– deoarece sunt mai mulți astăzi, asta e toată diferența – vor să meargă pe același drum.

Mă uitam la dezbaterea de luni din Parlament: PSD-ul vorbește ca și cum am fi cu toții proști, vine cu tot felul de aiureli și de minciuni, poate cumpărate de un electorat care muncește de dimineața până seara și are o viață grea și nu se mai informează.

Dezbaterea pe buget din Parlament s-a transformat în campanie: Comparații cu COVID, versuri din Pink Floyd și rugăciuni de la tribună – ”Înger, îngerașul meu/scapă-mă de pesedeu”

Dar mai sunt în țara asta și oameni cu studii superioare care mai au și informați pentru lumea largă, pentru ăștia nu vorbește nimeni la PSD. A dispărut Dragnea de luni de zile, dar PSD-ul are în continuare mesaje bazate doar pe prostirea oamenilor; nu vor să te convingă, nu vor să te informeze, să vină cu nimic consistent.

Doar să recupereze moștenirea Dragnea?

Exact, vin iar cu minciuni și manipulări prin televiziuni. Care-i diferența dintre PSD-ul de atunci și cel de astăzi, dacă metodele sunt aceleași? Chiar nu se poate concepe un mesaj și pentru oamenii educați?

România are nevoie de un partid social-democrat, iar PSD-ul are o problemă mare ca urmare a alegerilor din SUA, pentru că se vede acolo cum arată un partid democrat, cu deschidere spre stânga.

A propos, asta va avea o influență pozitivă în Europa, pentru că înfrângerea lui Donald Trump înseamnă în același timp înfrângerea populiștilor din Europa; dacă ar fi câștigat, am fi văzut o manifestare spumoasă a entuziasmului și a sentimentului de victorie pe care toți populiștii europeni și-ar fi atribuit-o.

Biden și Europa: Euforie pentru un partener incomod

Victoria lui Donald Trump ar fi fost victoria populiștilor din lumea occidentală și ar fi fost un moment în care chiar că ne-am fi simțit copleșiți. Pentru mine este important că a pierdut, pentru că efectul contagios pe care el l-a îndreptat în toți acești ani înspre Europa sper să dispară.

Exista o scenă în Marquez, în care lumea iese pe stradă când aude: „Dictatorul a căzut!”, iar cum acolo erau de mai multe naționalități, fiecare a crezut că a căzut dictatorul din țara sa.

Efectiv așa s-ar fi întâmplat și la noi, unde eu am rămas surprins de cât de mulți adepți are trumpismul, iar exact aceleași televiziuni care mint și manipulează și șubrezesc sentimentul democratic în această țară sunt supărate că Donald Trump a pierdut. Vă dați seama ce sevă proaspătă ar fi primit toate aceste entități care nu vor un viitor democratic pentru România?

E ultima întrebare privind alegerile din SUA. Ce se bifează la capitolul lucruri bune pentru mandatul lui Donald Trump este politica din Orientul Mijlociu.

Donald Trump are câteva realizări importante și ele nu pot fi negate. Din păcate, el își pune în pericol tocmai aceste realizări, prin această manieră greu de înțeles de a refuza acceptarea înfrângerii.

Am salutat remarcabilele evoluții din Orientul Mijlociu, am salutat și a fost importantă presiunea pe care a pus-o pe NATO, ca țările europene să își crească bugetele pentru apărare, nu mai putem sta la remorca, în spinarea SUA.

Nemţii speră că Biden nu îi va lua la ţintă să plătească mai mult la NATO, cum făcea Trump

Sunt o grămadă de lucruri bune legate și de relația noastră bilaterală: pentru România, Donald Trump a fost un președinte bun.

Am avut ușa deschisă la Washigton, am avut o relație pe zona de securitate care a funcționat foarte bine, s-au legat lucrurile binișor și pe zona economică.

Pe de altă parte: știți cum e, e bine când ai un vecin care te simpatizează și e prieten cu tine, dar când vecinul respectiv vrea să dea foc la scara blocului, cu ce te mai încântă că este prieten cu tine?

În momentul în care vezi că Donald Trump denigrează relația trasnatlantică, îi consideră adversari pe europeni, eu în ce categorie intru? Eu sunt prieten al Americii, dar eu sunt şi membru UE. Sunt interesat ca UE să reziste, s-a văzut acum, în COVID, cât de importantă e Uniunea Europeană. Cred că nu aveam acces la vaccin așa dacă nu era UE.

Citește, joi, a doua parte a dialogului cu Iulian Fota, despre șansele pe care le are Maia Sandu la alegerile din Republica Moldova și ce poate sau nu să facă România