Deputat din Comisia SRI: Mă îngrijorează logica nedemocratică ce a stat la baza drafturilor legilor securității - Interviu

În data de 22 iunie, conducerea SRI a prezentat raportul de activitate pentru 2021 într-un eveniment ținut secret până cu câteva minute înainte de a începe. La ședință a participat și președintele Klaus Iohannis, care nu a făcut niciun fel de declarații la plecare. Bilanțul SRI s-a ținut într-un context tensionat, venind la câteva zile după ce noile proiecte de legi ale siguranței au apărut în spațiul public, iritând autoritățile.
Deputat din Comisia SRI: Mă îngrijorează logica nedemocratică ce a stat la baza drafturilor legilor securității - <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu</span>

La ședința de bilanț a SRI au fost invitați și membrii Comisiei SRI din Parlamentul României. Deși aceștia se pregătiseră, dorind să pună întrebări despre drafturile legilor securității, apărute în presă, programul de desfășurare a evenimentului nu le-a permis să intre în dialog cu reprezentanții SRI, a precizat pentru spotmedia.ro, deputatul Teodor Lazăr, membru al Comisiei SRI.

Declarații importante:

  • Cei care au scris aceste proiecte cred că au avut în minte România de dinainte de 1989 și nu România euro-atlantică, democratică de astăzi.
  • Comunicarea dintre Comisie și SRI se desfășoară prin intermediul Președintelui Comisiei, în sensul în care expeditorul și destinatarul comunicărilor sunt doar SRI și Președintele Comisiei.
  • Am observat una dintre problemele sistemice ale comisiei – volatilitatea componenței și lipsa memoriei instituționale, fiecare nouă componență a Comisiei necesitând un lung timp pentru familiarizarea membrilor cu structurile, procedurile și personalul Serviciului.
  • Actualizarea și acordarea legilor securității naționale cu noile amenințări și schimbările tehnologice din ultimii 30 de ani sunt o necesitate și o urgență de peste 10 ani.
  • Dacă aceste proiecte ar deveni lege, am elimina aproape total controlul civil și total controlul parlamentar.

Conform legislației din România, Parlamentul exercită un control public asupra serviciilor secrete prin comisiile de specialitate. De-a lungul timpului, reprezentanți ai opiniei publice și-au arătat nemulțumirea față de modul cum se exercită acest control, acuzând abuzuri din partea agențiilor de informații.

citizen

Pentru a înțelege ce funcționează și ce nu funcționează în relația dintre Parlament și SRI, spotmedia.ro a realizat un interviu cu deputatul Teodor Lazăr (USR), membru al Comisiei SRI. Interviul a fost realizat prin e-mail, iar parlamentarul a răspuns la toate întrebările trimise.

citizen

Proiectele privind legile securității au creat o dezbatere națională după ce site-ul G4Media a publicat o formă a acestora scrisă și gândită de specialiști din agențiile de informații care s-au consultat cu consilieri ai administrației prezidențiale, conform declarațiilor publice făcute până acum de SRI, SIE și președintele României.

Eduard Helvig, director SRI, Klaus Iohannis, președintele României, și Nicolae Ciucă, prim-ministru, ieșind de la ședința de bilanț a SRI din data de 22 iunie 2022 - Foto: Eduard Vînătoru / Mediafax / Hepta.ro
citizen

Teodor Lazăr, 54 de ani, este deputat USR de Bacău, fiind ales în Parlamentul României în anul 2020. A absolvit Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iași, în specialitatea inginer electronist. Conform prezentării făcute de formațiunea din care face parte, Teodor Lazăr are “o experiență de peste 25 de ani în sectorul IT ca dezvoltator, consultant independent, precum și în managementul tehnic și dezvoltarea multor companii mici și mijlocii”.

1. Drafturile legilor securității naționale au ajuns la Comisie înainte de a fi publicate în presă?

Niciun fel de formulare a vreunui proiect sau pachet de legi ale securității naționale nu a ajuns la mine și nici la Comisie, caz în care, conform regulamentului, mi-ar fi fost prezentat spre studiu. Din discuțiile purtate cu colegii mei, niciunul dintre ei nu a văzut aceste documente până ca ele să apară în presă. 

2. Există comunicare între SRI și Comisia parlamentară? Cum se desfășoară ea?

Comunicarea dintre Comisie și SRI este reglementată de Hotărârea Parlamentului României nr.30/1993, republicată în 2017, precum și de Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei aprobat de Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului în 2017.

Comunicarea dintre Comisie și SRI se desfășoară prin intermediul Președintelui Comisiei, în sensul în care expeditorul și destinatarul comunicărilor sunt doar SRI și Președintele Comisiei, care informează Comisia asupra conținutului comunicărilor sau/și le pune la dispoziția studiului individual al membrilor.

Membrii Comisiei pot comunica individual prin mijloacele generale ale oricărui parlamentar, adresând întrebări sau cereri de informații către SRI, urmând ca răspunsurile să parvină prin intermediul Președintelui Comisiei, care le prezintă Comisiei înainte de a le înmâna sau a le oferi spre studiu celor care le-au cerut. 

3. Care sunt acțiunile specifice de control civil exercitate de Parlament asupra SRI?

Toate acestea sunt explicitate de Hotărârea Parlamentului nr. 30/1993, republicată în 2017 la CAPITOLUL II (Atribuțiile Comisiei, Art.4-5).

În ce privește exercitarea acestor atribuții de către actuala Comisie, mare parte din ele sunt realizate în mod curent, dar nu toate au fost înfăptuite, pe alocuri fiind încă neaplicabile (cum ar fi audierea candidatului la funcția de director general), sau necesitând înainte de abordarea lor, o prealabilă documentare și înțelegere a structurilor și funcționării Serviciului, care derivă din continua informare și inspectarea/cunoașterea structurilor sale. 

Aici am observat una din problemele sistemice ale comisiei – volatilitatea componenței și lipsa memoriei instituționale, fiecare nouă componență a Comisiei necesitând un lung timp pentru familiarizarea membrilor cu structurile, procedurile și personalul Serviciului. 

În ipoteza menținerii actualului cadru legislativ, cu siguranță toate atribuțiile vor fi exploatate până la finalizarea mandatelor membrilor Comisiei. 

Mai clar, o persoană care ajunge în această comisie are nevoie de cel puțin un an pentru a înțelege lucrurile de bază. Cred că abia după un mandat întreg poți spune că ai înțeles nu doar legislația, dar și cutumele și modul de interacțiune. 
4. A primit Comisia solicitări din partea unor instituții pentru consultări cu privire la legile securității naționale?
Ca membru al Comisiei, nu știu de astfel de solicitări. Dacă ele au existat, noi nu am fost informați. 
5. Cum sunt soluționate petițiile, plângerile și scrisorile trimise de cetățeni Comisiei cu privire la activitatea SRI?

Toate sunt puse inițial în dezbaterea Comisiei și la dispoziția membrilor ei pentru studiu, fiind urmate permanent de solicitarea de către Comisie a unui punct de vedere al SRI. După primirea răspunsului și studierea lui, membrii Comisiei dezbat și decid conform regulamentului, modul de răspuns către petiționar.

6. În data de 22 iunie, SRI și-a prezentat bilanțul de activitate pentru anul 2021. Ați fost invitat să participați la ședință? Dumneavoastră sau un alt membru al Comisiei parlamentare a participat la ședința de bilanț a SRI? A existat o invitație oficială din partea SRI adresată Comisiei pentru participarea la bilanțul instituției?

Am participat la evenimentul intern al SRI privind prezentarea Bilanțului activității desfășurate în 2021, în data de 22 iunie, în baza unei invitații transmise prin intermediul Comisiei, prin procedura de comunicare prevăzută de regulament. 

La acel eveniment, am fi dorit să solicităm informații suplimentare despre proiectul legilor securității naționale care era deja o temă în mass-media. Din păcate, programul nu a inclus decât discursuri ale autorităților, din care am aflat că lucrurile sunt extraordinare. 

Chiar președintele Iohannis ne-a transmis acest lucru. Și cine îl poate contrazice pe președinte? 

7. A ajuns raportul de activitate al SRI pentru anul 2021 la Comisie? Dacă l-ați primit, ce se întâmplă cu el?

Raportul de activitate a fost înaintat Comisiei la începutul lunii iunie, iar acesta s-a aflat la dispoziția studiului individual al membrilor Comisiei până în ședința din 28 iunie, unde reprezentații conducerii SRI au oferit clarificări și răspunsuri la întrebările membrilor Comisiei. 

Din acel moment, Comisia a început să elaboreze propriul raport asupra acestuia și-l va înainta Birourilor Permanente ale celor două Camere. 

Sper ca acest lucru să rămână și după adoptarea noilor legi ale securității naționale. 

Cred că controlul parlamentar este obligatoriu într-o democrație, chiar așa imperfect cum este acum. 
8. Câte analize asupra războiului din Ucraina a trimis SRI către Comisia parlamentară până acum?

Informări, analize și predicții asupra situațiilor generatoare de criză din vecinătate și din lume sunt transmise săptămânal, situația din Ucraina fiind prezentată constant și nu doar sporadic, începând cu ultima parte a anului trecut. Documentele primite pe această temă mi s-au părut de calitate. 

9. Ce părere aveți despre proiectele de legi ale securității naționale? Cât de necesare sunt?
Actualizarea și acordarea legilor securității naționale cu noile amenințări și schimbările/revoluțiile tehnologice din ultimii 30 de ani sunt o necesitate și o urgentă de peste 10 ani. Asta nu justifică însă modul lor de adoptare cu viteza unei ordonanțe de urgență nocturne și nici introducerea lor în dezbaterea publică pe căi neasumate. Și, mai ales, asta nu justifică atacul la adresa jurnaliștilor și a surselor lor lansat de președintele țării. 

Dacă discutăm despre conținutul proiectului prezentat în presă, acesta este cu siguranță inacceptabil, având prevederi flagrant neconstituționale, abuzive sau incoerente ca tehnică legislativă. Aceste proiecte nu pot fi acceptate nici măcar ca punct de plecare al dezbaterii parlamentare.

Din păcate, dacă aceste proiecte ar deveni lege, am elimina aproape total controlul civil și total controlul parlamentar. Practic am oferi Administrației Prezidențiale o putere discreționară. 

Dincolo de aceste prevederi nedemocratice și care pun în pericol statul de drept, mai avem însă ceva, și anume logica nedemocratică care a stat la baza acestor drafturi. 

Pe mine asta mă neliniștește, faptul că în România pot exista oameni care să gândească legile securității naționale în astfel de termeni. Cei care au scris aceste proiecte cred că au avut în minte România de dinainte de 1989 și nu România euro-atlantică, democratică de astăzi
10. Cât de eficientă este activitatea Comisiei parlamentare de control al SRI? Credeți că răspunde la exigențele societății cu privire la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului?
Din perspectivă personală, activitatea Comisiei nu răspunde acestor exigențe, atât timp cât este loc de supraveghere/control la standarde mai înalte. 
Membrii Comisiei SRI din Parlamentul României - Sursa: Camera Deputaților

Credibilitatea activității de control a Comisiei este un factor important al acestei încrederi și unul la fel de important în securitatea națională. 

Activitatea Comisiei este acum limitată legal la un cadru procedural prea strict și lent, iar aici este necesară o schimbare în sensul creșterii atribuțiilor și mobilității Comisiei, dar și a membrilor ei. 
Dacă analizăm proiectul neasumat supus dezbaterii publice pe căile obscure cunoscute, vedem că marele reformator din spatele lui face exact invers. Restrânge atribuțiile Comisiei și o face și mai împiedicată și controlabilă din afara Parlamentului.

În ultimii ani au existat numeroase acuzații la adresa serviciilor de informații, bănuite că ar fi implicate în jocuri politice. Eu nu am nicio dovadă care să arate aceste lucruri, nu știu care este adevărul. Știu însă că dacă am avea un control mai puternic, aceste suspiciune ar fi mai ușor de înlăturat. Cu cât activitatea serviciilor de informații este mai puțin controlată democratic, cu atât suspiciunile cresc. Și pe bună dreptate.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇