Un control temeinic parlamentar al serviciilor din România este absolut necesar pentru respectarea statului de drept, dar un asemenea control nu există.
El există în alte state membre ale NATO, unde România e acum vulnerabilă, atrage atenția istoricul Dennis Deletant, într-un scurt interviu pentru spotmedia.ro.
În opinia acestuia, criza prin care trece România, una deopotrivă internă și externă, este mai degrabă cauzată de instituții slabe și o elită politică ce deservește interesele țării, punând interesul personal deasupra interesului național.
Și istoricul Oliver Jens Schmitt atrage atenția asupra cauzelor istituționale interne: "Mult mai periculoase decât neolegionarii sunt acele cercuri ale „statului profund” român care au tolerat și au promovat în secret tendințele neo-legionare timp de mulți ani".
Dennis Deletant este și profesor emerit la School of Slavonic and East European Studies, University College, London. A studiat în România în cadrul unei burse postuniversitare acordate de British Council în 1969 și a vizitat apoi frecvent țara până în 1988, când a fost declarat persona non grata ca urmare a comentariilor nefavorabile la adresa regimului Ceaușescu pe care le-a făcut în presa britanică.
La sfârșitul lui decembrie 1989, a revenit la București în calitate de consultant al televiziunii BBC în perioada revoluției române. În 1990, a fost invitat să facă parte din comitetul consultativ al British Government’s Know-How Fund, implicându-se activ în aspectele românești ale activității acestuia; pentru această contribuție i s-a decernat Order of the British Empire (OBE) în 1995.
Ce se întâmplă în România? E un aliat excelent pe plan militar, dar de ce e goana asta după doctorate?, e întrebat adeseori Dennis Deletant de diverși politicieni americani. Explicația, spunea el în interviul precedent acordat spotmedia.ro, prilejuit de apariția unui volum de memorii la Editura Humanitas, este banală: oportunismul care, din păcate, i-a făcut pe mulți și în comunism să colaboreze cu un regim criminal.
Amintim că SIE, în documentele desecretizate de CSAT, avertizează că „România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice si scurgeri de informații (hacks and leaks) și sabotage: "Reține atenția că în cursul acestui an, situația politică din România a fost abordată și în cadrul talk-show-urile politice din Rusia - jurnaliștii ruși lansează ideea că forțele pro-ruse din România ar putea obține peste 30% la alegerile parlamentare.
Dennis Deletant, cum interpretați ce se întâmplă în România – este o operațiune a Rusiei, este una locală, a unor facțiuni din fosta Securitate sau unde, de la început sau pe traseu, cele două s-au întâlnit?
Nu cred că este o operațiune a Rusiei, lipsesc dovezi credibile să sprijine o asemenea afirmație. Bănuiesc că Putin își freacă mâinile cu satisfacție pentru că autoritățile din România s-au împușcat singure în picior.
Nici facțiuni din fosta Securitate nu sunt implicate după părerea mea. Iarăși lipsesc dovezi.
Aceasta criză este rezultatul opacității și lipsei de transparență a unor instituțiii de stat, nerespectării independenței sistemului judiciar și al neconsecvenței unor decizii ale CCR privind procesul de validare a primului tur al alegerilor prezidențiale.
Care sunt, în opinia dumneavoastră, cauzele care au făcut România atât de vulnerabilă? Sunt ele politice, sociale, instituționale?
Statul trebuie să se bucure de respectarea publicului, trebuie să funcționeze. Iar aceasta criză arată că statul nu funcționează. Este o lipsa de comunicare între organele statului.
Oamenii întreabă de ce serviciile, CSAT-ul, nu au avertizat de suspiciunile pe care le-au avut privind corectitidunea campaniei electorale duse de un anume candidat. Să nu uitam că, campania electorala este un element crucial în determinarea validării alegerilor, nu numai votul însuși.
Cauzele sunt și politice, și instituționale. Un control temeinic parlamentar al serviciilor din România este absolut necesar pentru respectarea statului de drept, dar un asemenea control nu există. El există în alte state membre ale NATO. Comisiile de control depun un raport pentru Parlament căruia îi este oferit un prilej de dezbatere
Este în acest moment România veriga slabă a NATO?
O componentă a stabilității statului este încrederea publicului în statul de drept și în sistemul democratic. O premisă a apartanenței la NATO este respectarea democrației.
Ceea ce vedem azi în România este, din păcate, un exemplu grăitor al calității dubioase al elitei politice, una care deservește interesele țării, una care pune interesul personal deasupra interesului național. Un membru nestabil politic al NATO este o verigă slabă, una de care un adversar caută să profite.
Știți foarte bine istoria anilor 1990 – și atunci am avut aceste scenarii, plauzibile, pe piață – agenți KGB, teroriști, peste oamenii care au făcut practic Revoluția. Care sunt în acest moment întrebările de bază, ce trebuie să facă instituțiile?
O problemă de bază este calitatea instituțiilor. Angajații trebuie numiți după criterii transparente și de competență, nu numai după criterii politice. Birocrația este sufocantă și uneori instituțiile reflectă acest defect. Ca instituțiile să funcționeze cum trebuie este nevoie de o consecvență în deciziile lor, decizii bazate pe o analiză serioasă a problemelor respective.