Implicarea ministrului Justiției într-un dosar penal aflat pe masa instanței demonstrează că în România democrația continuă să fie disfuncțională și că accesul politicienilor în dosare nu e doar folclor.
Cătălin Predoiu trebuie să-și dea demisia, spune procurorul militar Bogdan Pîrlog, șeful Asociației Inițiativa pentru Justiție, plus opt organizații neguvernamentale care îl acuză de imixtiune în actul de justiție.
Cătălin Predoiu, ministrul liberal al Justiției, se afundă de la o zi la alta în propriile greșeli sau derapaje, după ce într-un interviu pentru Europa FM a spus spontan că soțul fostei procuroare șefe a DIICOT, Giorgiana Hosu, a fost achitat într-un dosar de corupție. Dosarul se află, însă în pronunțare, iar sentința e programată pentru 7 februarie.
Ulterior, ministrul a revenit insistând că memoria i-a jucat o festă și că ar fi știut de un astfel de verdict de la apropiați din mediul juridic.
De-acum încolo, indiferent de hotărârea judecătorilor, asupra lor va plana suspiciunea și nu se va ști niciodată care a fost influența lui Cătălin Predoiu asupra instanței, după cum ne explică Elena Calistru, președinta Funky Citizens:
„Dacă Dan Hosu va fi condamnat, se poate crede că judecătorii au vrut să-și demonstreze independența după declarația ministrului, iar dacă va fi achitat, se va putea spune că hotărârea a fost dată astfel fiindcă așa a vrut ministrul”.
Credibilitatea cazului pare deci compromisă, cu atât mai mult cu cât, a doua zi după interviul în care s-a autodenunțat, Cătălin Predoiu a avut o întâlnire cu una din judecătoarele din completul care urmează să dea verdictul: Claudia Jderu.
Ministrul susține că ar fi convocat-o pentru o discuție pe tema promovării ei pe lista candidaților României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), decizie care s-ar fi luat la Guvern chiar pe 18 ianuarie, deci cu o zi înainte de interviul care a declanșat criza de credibilitate a ministrului Justiției.
Totuși, subiectul se tranșase în luna octombrie, potrivit investigației G4media, dar pentru a-l acoperi pe Cătălin Predoiu, Executivul a făcut mai multe fandări, și-a modificat declarațiile de pe propriul site și a revenit cu precizări insistând că lista cu judecătorii pentru CEDO ar fi fost discutată în secțiunea actelor confidențiale pe 18 ianuarie.
Faptele ministrului se agravează pe măsură ce se justifică, de aceea, opt organizații neguvernamentale (Centrul pentru Inovare Publică, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, ActiveWatch, Funky Citizens, Miliția Spirituală, Asociația Respiro, Centrul FILIA, Asociația CIVICA) cer demisia lui Cătălin Predoiu.
Directorul Centrului pentru Inovare Publică, Ovidiu Voicu, se întreabă, de pildă, pentru a scoate în evidență inadecvarea în care se află domnul Predoiu, „care e cadrul neoficial în care un ministru al Justiției discută despre un dosar aflat pe rolul instanței, mai ales un dosar cu încărcătură politică și care îl privește personal, pentru că el a fost susținătorul Georgianei Hosu în fruntea DIICOT?” sau „în ce cadru informal, ministrul află informații despre un eventual viitor verdict, fiindcă el cu gura lui a spus că a rămas cu impresia că se dăduse verdictul?”.
Pentru Ovidiu Voicu nu există echivoc: „Etic vorbind, Cătălin Predoiu nu mai poate fi ministru, practic, el știa despre un verdict înainte ca acesta să fie dat, în plus toate bâlbâielile cu lista numirilor la CEDO îl descalifică pe Dl. Predoiu”.
Pare să fie o tradiție a implicării politicului în justiție, dar Elena Calistru de la Funky Citizens adaugă că ar putea fi vorba și despre faptul că „România s-a văzut cu sacii în căruță după ridicarea MCV și s-a relaxat”.
Mecanismul de Cooperare și Verificare a însemnat din 2005 până anul trecut monitorizarea Justiției prin rapoarte periodice despre stadiul reformelor din domeniu.
Numai că, atrage atenția, Elena Calistru, Comisia Europeană a cerut ridicarea MCV, dar încă nu a avut loc votul șefilor de stat și de guvern și deci nici ridicare de jure a acestui mecanism.
Ovidiu Voicu amintește în acest context că ministrul Predoiu girează pentru a doua oară o reformă juridică ineficientă în care Legile Justiției au fost modificate într-un sens care nu are legătură cu statul de drept, după ce și prima reformă care i s-a dat pe mână „a făcut-o prost”: „în special dacă o analizăm în funcție de modificările aduse Codurilor Penal și de Procedură Penală pe care și-a asumat răspunderea în 2009. Am avut zeci de situații în care articole ale acelor Coduri au fost declarate neconstituționale, cu efecte devastatoare în dosare de corupție și de crimă organizată”.
Există multe reproșuri la adresa lui Cătălin Predoiu, inclusiv în ceea ce privește numirea magistraților români la CEDO, la Curtea de Justiție a UE și la Comisia de la Veneția.
Elena Calistru subliniază că nu componenta politică e problematică în aceste cazuri, fiindcă poate e nevoie și de o asumare politică, dar întrebările sunt altele:
„1) Care sunt standardele de numire? Poate fi și numirea directă de către ministru după cum îl taie pe el capul, dar măcar ar fi un criteriu transparent, pe care îl cunoaștem;
2) În ce măsură se folosesc aceste funcții pentru a se obține niște decizii, niște favoruri sau doar bunăvoință? E o premieră? O scoatere din sistem?
Și 3) E neclar când a fost luată decizia numirilor la CEDO, dar investigația G4media arată că întâlnirea ministrului Justiției cu judecătoarea implicată în dosarul Hosu a avut loc mult după închiderea listei pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului”.
Dacă ministrul Cătălin Predoiu nu își dă demisia de bună voie, mecanismele statului de drept ar trebui să acționeze în următoarele două săptămâni spun experții consultați de DW: Consiliul Superior al Magistraturii să termine rapid ancheta începută, comisiile juridice de la Parlament să ia în discuție situația ministrului, Opoziția să depună o moțiune simplă. Altminteri, în România, statul de drept rămâne o iluzie.
Sabina Fati