Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, susține că nu vrea să reînvie „binomul” și a explicat de ce a fost nevoit să facă modificările legislative prin care readuce serviciile secrete în anchetele penale. El mai spune și că este mulțumit de activitatea DNA și că este doar o percepție neconfirmată de cifre că și-ar fi „oprit motoarele”. De asemenea, ministrul Justiției a dat detalii despre starea în care se află procesele de extrădare în cazul unora dintre fugarii celebri ai României.
Declarațiile ministrului Justiției au fost făcute sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV.
Ancheta penală este condusă de un procuror și așa trebuie să rămână, spune Predoiu, întrebat câtă putere ar trebui să aibă serviciile secrete într-o anchetă penală. Iar prin proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției nu se face decât să se pună în aplicare decizia Curții Constituționale care spune că o probă obţinută pe un mandat de siguranţă naţională poate fi folosită într-un dosar penal doar dacă poate fi şi contestată. Până acum, în lege nu era prevăzută și o procedură de contestare a acestor probe.
“Curtea Constituţională a spus că trebuie să existe o egalitate de tratament, aşa cum probele obţinute în temeiul Codului Penal sunt supuse unei cenzuri, unei verificări a legalităţii, trebuie să fie supuse şi probele obţinute în baza legii privind siguranţa naţională.
Practic, prin proiectul său, Ministerul de Justiţie nu face altceva decât să transpună în termeni juridici, într-un proiect de lege, prescripţia Curţii Constituţionale. Parlamentul trebuia să o facă în 45 de zile.
Nu este vorba aici că ministerul revoluţionează sau reinventează mecanisme, s-a vorbit de tot felul de acuzaţii, că reinventăm binomul, că dăm prea multă putere. Noi nu facem altceva decât să aducem voinţa Curţii Constituţionale, ceea ce a statuat Curtea Constituţională prin două decizii într-un text de lege pe care Parlamentul urmează să îl dezbată şi să îl aprobe”, a spus Predoiu, citat de News.ro.
În ce privește DNA, ministrul Justiției spune că percepția că instituția anticorupție și-a oprit motoarele nu este confirmată de realitatea obiectivă și că nu este relevant că DNA nu mai are notorietatea de altădată, pentru că instituţiile care se ocupă de justiţie nu trebuie să fie vedete media.
“Eu mă raportez la date oficiale şi pot să spun pe baza lor că percepţia aceasta e departe de realitate, în orice caz. În niciun caz nu pot să subscriu unei astfel de afirmaţii. Dimpotrivă, DNA a făcut şi în ultimii ani eforturi de a-şi îndeplini atribuţiile stabilite de lege, de a identifica, a investiga, ancheta şi inculpa fapte de corupţie”, a afirmat Predoiu.
El a prezentat şi câteva cifre din bilanţurile DNA.
“În ultimii ani DNA a trimis, de exemplu, în 2022, 404 cauze trimise în judecată cu rechizitoriu. Deci, spre deosebire de 2021 - 317, 2022 - 404, 2021 - 317, 2020 - 306, 2018 - 196. Deci vedeţi că în 2022 este un an record, cu 400 de cauze trimise în judecată. Inculpaţi trimis în judecată, în 2022 - 779, din care 65 în stare de arest. 2018 - 556. Fac un exerciţiu de comparaţie între 2018 - 2022, deci 779 versus 556. Inculpaţi condamnaţi în 2022 – 439, în 2020 – 450. Achitări în 2022 - 20% în 2019 – 52%. Dosare mai vechi de cinci ani aflate în lucru, în 2022 - 263, în 2020 - 455. Deci scad achitările, creşte numărul de inculpaţi, numărul de cauze trimise în judecată. Ăsta este un indicator foarte bun. Dacă vorbim de sesizări primite, în 2015 DNA primea 3315 sesizări. Urmează câţiva ani cu scădere accelerată a numărului de sesizări, după care revenim în 2021 - 2022, cu peste 2.000 de sesizări. Asta înseamnă şi o creştere a încrederii în procurori. Prin urmare, dacă ne uităm la cifre, ele aşa reci cum sunt, ne arată adevărul, şi anume că DNA nu şi-a redus turaţia motoarelor, dimpotrivă, lucrează la capacitate, în acord cu aparatul pe care îl are, cu competenţele pe care le are”, a precizat ministrul Justiţiei.
În context, Cătălin Predoiu a spus că nu este relevantă scăderea notorietății DNA.
Faptul că nu mai există acea notorietate care era altădată în ceea ce priveşte DNA, cred că este relevant din punctul meu de vedere, pentru că nu scrie în nicio lege şi nici în Constituţie că instituţiile care se ocupă de justiţie la modul general, în speţă de combaterea corupţiei, cum este DNA, trebuie neapărat să fie vedete media”, a spus Predoiu.
Întrebat dacă este mulţumit de activitatea procurorului-şef al DNA, Crin Bologa, ministrul Justiției a răspuns: „Nu am făcut niciun secret din faptul că, în general, sunt mulţumit de cooperarea pe care o am cu parchetele”.
Ce mai fac fugarii celebri
Ministrul Justiţiei a dat detalii și despre stadiul în care se află extrădările fugarilor celebri ai României, explicând și procedurile în funcție de țările cărora li s-a solicitat extrădarea.
“Procedurile de extrădare se desfăşoară pe două paliere, în funcţie de localizarea persoanei care este urmărită. Dacă e vorba de un stat în Uniunea Europeană, atunci funcţionează un regulament din 2008 al Uniunii Europene, care e valabil în toată Uniunea Europeană şi procedurile de extrădare se desfăşoară de la instanţă la instanţă. Ministerul de Justiţie ar putea să intervină doar pentru a susţine această procedură din punct de vedere al informaţiilor, al circulaţiei documentelor, dacă o cere instanţa.
Cealaltă cale procedurală este cea în ipoteza în care avem de-a face cu o localizare în afara Uniunii Europene şi acolo, da, cel care formulează cererea este Ministerul Justiţiei”, a explicat ministrul Justiţiei.
- cazul fostului primar al Capitalei, Sorin Oprescu, care se află în Grecia
“Instanţa română a emis mandatul european de arestare şi l-a transmis instanţei, autorităţilor greceşti. (…) În cazul menţionat s-a invocat lipsa unor condiţii adecvate în mediul penitenciar românesc, lucru pe care eu doresc, de asemenea oficial, pentru că sunt în măsură să fac asta, să îl resping ca poziţie, pentru că există penitenciare în România unde condiţiile sunt în linie cu standardele europene şi asta este regula aproape generală. (...) În cauza respectivă s-a invocat lipsa posibilităţii de tratament medical şi regim alimentar adecvat ceea ce, pe bază de documente scrise, vă spun că nu e cazul în penitenciarul respectiv”, a precizat Cătălin Predoiu.
- cazurile din Italia (inclusiv Alina Bica, fosta șefă a DIICOT)
“Acolo intervin alte reglementări, respectiv, statul italian a optat, potrivit legislaţiei italiene, şi în acord cu regulamentul european, să dispună executarea pedepsei în Italia şi individualizarea ei în Italia dat fiind că persoanele în cauză, nu e vorba doar de cazul pe care l-aţi menţionat (Alina Bica - n.r.), avem două, trei cazuri acolo şi-au creat legături cu Italia şi asta recunoaşte legea italiană. În această ipoteză se pot face individualizări ale pedepsei şi dispune supravegheat executarea pedepsei în Italia”, a explicat ministrul Justiţiei.
- cazurile din țări care nu sunt membre UE (ex. Cristian Rizea)
“Sunt altă situaţii, spre exemplu, tot într-un stat care nu e membru de data asta al Uniunii Europene, şi extrădarea se face prin Ministerul Justiţiei, răspunsul la extrădare e în aşteptare pentru că au loc proceduri interne de contestare. Spre exemplu, un condamnat în România a atacat un decret de revocare a cetăţeniei pe care o dobândise în statul respectiv”, a afirmat Predoiu.
Întrebat dacă este vorba de Cristian Rizea, ministrul Justiţiei a răspuns: “Da. A formulat şi o cerere de azil. Ministerul Justiţiei a făcut repetat cereri de extrădare. Suntem în aşteptarea răspunsului. Până când nu suntem în procedurile privind contestarea decretului prezidenţial de retragere a cetăţeniei moldovene, evident că cererea de extrădare este paralizată”.
- cazul Paul de România
“Cred că aşteaptă pronunţarea acum, în ianuarie ştiu că era un termen, sper să nu greşesc, 18 - 20 ianuarie a fost sau urmează să fie un termen, nu ştiu exact, dar în orice caz este formulată cererea de către, de asemenea, o curte de aici, din România, de tribunal din România pentru că are mandat european”, a afirmat Predoiu.