De îndată ce Maia Sandu împreună cu Partidul Acțiune și Solidaritate au declașat alegeri parlamentare anticipate era clar pentru toată lumea că acest partid are șanse foarte mari să obțină majoritate de sine stătător.
Desigur că a fost o surpriză faptul că partidul pro-prezidențial a obținut peste 50%, iar după redistribuiri se așteaptă să ajungă la în jur de 60 de mandate, chiar peste.
Cu o majoritate atât de sănătoasă, Republica Moldova a reușit, în sfârșit, să demonstreze întregii comunități internaționale că are aspirații pro-europene și că își dorește cel mai mult eradicarea corupției.
Bipartidism la Chișinău? Nu este cert dacă pe lângă Partidul Acțiune și Solidaritate și Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor vom avea și un al treilea partid – Partidul Șor. Odată cu numărarea voturilor în diasporă acesta va scădea tot mai mult și ar putea ajunge și sub pragul parlamentar de 5%.
Prezența de peste 48% a fost una destul de bună, apropiată de alegerile parlamentare din 2019. Totuși, în diasporă, am avut cea mai mare prezență vreodată la un scrutin parlamentar, în jur de 209 mii de votanți.
Acest mandat de 4 ani reprezintă o perioadă de resetare, o perioadă de reforme, o perioadă în care Republica Moldova poate implementa acordul semnat cu Uniunea Europeană și poate merge cu pași mai alerți către comunitatea europeană.
Cu un număr de peste 60 de mandate, e nevoie de doar câteva mandate pentru a avea majoritate absolută, pentru a putea modifica şi Constituția.
Printre temele dezbătute de societatea moldovenească se regăsesc creșterea atribuțiilor președintelui Republicii Moldova și îndreptarea către o republică semi-prezidențială. De asemenea, numirea limbii oficiale a Republicii Moldova în Constituție, din limba moldovenească în limba română (cu toate că avem decizia Curții Constituționale că limba oficială este limba română).
O altă schimbare a Constituției ar putea fi modificarea unităților administrative din raioane în județe, chestiune care ar reduce aparatul administrativ și ar economisi sume serioase la bugetul statului. O altă temă care ar necesita o modificare constituțională este reducerea numărul de parlamentari de la 101 la 61 pentru a reduce cheltuielile și a putea limita traseismul politic atât de răspândit pe scena politică moldvenească.
Un PAS uriaș pentru Republica Moldova. Odată cu instaurarea majorității pro-europene în Parlament, Guvernului pro-european și Președinției pro-europene, aceste instituții își vor răsufleca mânecile și vor curăța statul de sistemul atât de corupt.