Cu Plahotniuc arestat, Republica Moldova nu a cedat. În România, încă se cercetează: exact așa, pro-rușii o să tot crească în sondaje - Interviu

Într-un final, Maia Sandu și PAS au livrat în ultimii ani în raport cu alegătorii. La noi, prin comparație, pro-rușii o să tot crească în sondaje, cu cât decidenții eșuează mai mult în responsabilitatea lor față de alegători și față de așteptările acestora de a livra aceleași lucruri, precum în Republica Moldova.

Mai exact, prosperitate, dezvoltare, democrație și securitate, arată experta în securitate Iulia Joja, profesor adjunct la Universitatea Georgetown și cercetătoare la Middle East Institute, specializată în securitatea europeană și a Mării Negre, în dialogul cu spotmedia.ro.

În Moldova, Plahotniuc, Șor, Furtună, Guțul și alții au cazuri în proces de derulare sau procese în derulare. Curțile progresează rapid. Arestările, sancțiunile și alte măsuri sunt luate înainte, nu după alegeri. În România, au trecut 10 luni de la anularea alegerilor și președintele dă din umeri, e vag și adresează jurnaliștilor obligația de a cerceta autoritățile, explică aceasta.

Cum se aude la Kremlin victoria clară a partidei pro-europene din Republica Moldova? De ce a pierdut Moscova, cu atâtea cărți aruncate în joc?

Ilustrarea cea mai clară este prin comparație cu România. De ce o populație mai vulnerabilă economic și social este mai îndârjită în a se mobiliza pentru a asigura calea către prosperitate, către mai multă securitate și către mai multă democrație?

Probabil pentru că ei nu au intrat în vacanță și încă au de recuperat, chiar mult, prin comparație cu vecinii lor de la sud sau cu vecinii din Ungaria, Slovacia și așa mai departe. Și pentru că la ei influența Rusiei și ce aduce cu ea, și anume lipsa de securitate, autoritarismul, sărăcia, au fost mult mai vizibile chiar și recent, în ultimii ani, înaintea erei Maia Sandu.

Dacă vrei, la noi, cum ai scris și tu recent, lucrurile sunt mai gri, mai ascunse. Iar noi ne-am obișnuit cu Occidentul și suntem sensibili la standarde duble și la discriminare. Avem așteptări ca alegători și suntem dezamăgiți.

Într-un final, Maia Sandu și PAS au livrat în ultimii ani în raport cu alegătorii. La noi, electoratul a taxat decidenții pentru că ei nu au livrat. Și, nu-i așa?, nu livrează nici acum, ceea ce ne arată și ondajele de opinie.

Dacă PAS o ține tot așa și grăbește calea spre Europa, o să rămână la putere, în ciuda eforturilor fără precedent de deraiere și de distrugere din partea Kreminului.
La noi, prin comparație, pro-rușii o să tot crească în sondaje, cu cât decidenții eșuează mai mult în responsabilitatea lor față de alegători și față de așteptările acestora de a livra aceleași lucruri precum în Republica Moldova - prosperitate, dezvoltare, democrație și securitate.

Ce înseamnă pentru România această victorie a PAS la Chișinău, mai ales după extrădarea lui Plahotniuc, care, știm, a fost frecventabil pentru o bună parte a elitei politice de la București?

Rezultatul alegerilor din Republica Moldova, dar și modul în care au acționat autoritățile în demascarea, în oprirea și în descurajarea grupărilor corupte pro-ruse a arătat că România este în urmă și că are foarte multe lecții de învățat de peste Prut.

Un lucru cred că greu de acceptat pentru cei mai aroganți din establishment-ul românesc: în Moldova, Plahotniuc, Șor, Furtună, Guțul și alții au cazuri în proces de derulare sau procese în derulare. Curțile progresează rapid. Arestările, sancțiunile și alte măsuri sunt luate înainte, nu după alegeri.

În România, au trecut 10 luni de la anularea alegerilor și președintele dă din umeri, e vag și adresează jurnaliștilor obligația de a cerceta autoritățile.

Au eșuat în a preveni, dar mai ales în a arăta în ce a constat interferența și de ce a fost nevoie de anularea alegerilor. Nici acum nu știm de ce a fost nevoie de un proces electoral nou, cu noi candidați permiși. De ce nu a fost exclus Georgescu de pe liste în baza legii?

Deja mi-e rușine când sunt întrebată despre ce s-a întâmplat, de către partenerii noștri occidentali, ce lecție am învățat și nu am ce să spun în mod concret.

Nemulțumirea alegătorilor din România crește, pe bună dreptate, în fiecare zi din aceste motive, iar Parchetul de-abia după nouă luni l-a trimis în judecată pe Georgescu.

Sper din toată inima că Republica Moldova își va face treaba și va elucida relațiile dintre Plahotniuc și cei din România. Este foarte trist și grav că nimeni nu poate avea așteptare rațională de la autoritățile din România să facă lumină în cazul specific Plahotniuc, în ciuda faptului că este - nu e așa? - cetățean român.

Ucraina pare a fi răsuflat ușurată după votul de la Chișinău. În aceste condiții, ar fi acceptabilă o decuplare a dosarelor pentru integrarea în UE?

Statutul de candidat al Republicii Moldova în UE nu ar fi fost niciodată posibil fără ca Ucraina să nu fi luptat și să fi apărat, inclusiv Republica Moldova. Avem tendința greșită să analizăm candidaturile strict din punct de vedere tehnic, ca și cum aspectele tehnice pot fi despărțite de cele politice.

Fără voința politică nu există nimic, iar România a eșuat în a face din Republica Moldova un stat candidat, în ciuda faptului că acesta a fost un un scop al politicii externe și de securitate a României.

Candidatura Republicii Moldova este o reușită eminamente a Ucrainei, în timp ce progresele tehnice sunt meritul Chișinăului. În același sens, dacă Ucraina ar fi înfrântă, șansele Moldovei de integrare se vor spulbera.

Uniunea Europeană, cu toată tehnica și birocrația ei, este un animal politic care nu există fără statele membre și fără voința lor politică și care se transformă în funcție de cum o lasă statele membre să o facă.

18 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei au fost aprobate, în ciuda Ungariei. Statutul de candidat al Ucrainei a fost aprobat în ciuda Ungariei. Înghețarea procesului de aderare a Georgiei, la fel, în ciuda Ungariei, fără scutul format de Ucraina.

Nici nu știu dacă am putea să vorbim despre securitatea europeană sau în ce măsură am putea vorbi fără două revoluții în Ucraina, în care oameni au murit în numele democrației și în numele dorinței de integrare în Europa, în numele valorilor, revoluții care, de altfel, nu au avut loc în Republica Moldova. Nu am fi unde suntem acum fără Ucraina.

Întrebarea corectă nu este dacă trebuie să decuplăm. Întrebarea este cum putem ajuta Ucraina să țină pasul cu Republica Moldova din punct de vedere tehnic și cum putem înlătura opoziția de la Budapesta și, mai nou, de la Bratislava.

Zelenski amintea săptămâna trecută, la Adunarea Generală a ONU, de Republica Moldova, avertizând că Europa deja a pierdut Georgia și că nu-și poate permite să piardă Republica Moldova.

Miza noastră este să ne asigurăm că nu pierdem Ucraina, pentru că fără Ucraina, Republica Moldova nu se poate apăra.