Klaus Iohannis a convocat, marți, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Conform unui comunicat al Administrației Prezințiale, principalele subiecte de pe ordinea de zi s-au axat pe modul în care se implementează Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.
”Membrii Consiliului au analizat și aprobat o serie de documente pentru aplicarea Strategiei, printre care Planul de implementare a acesteia, Analiza strategică a apărării, Carta Albă a Apărării.
Procesul de elaborare a Planului de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 a inclus și consultarea instituțiilor cu atribuții și responsabilități directe sau adiacente în domeniul securității naționale a României și a fost coordonat de către Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială”, informează sursa citată.
Eficientizarea și modernizarea instituțiilor publice
Una dintre prioritățile planului de implementare vizează asigurarea cadrului legal adaptat, incluzând revizuirea legislației care vizează organizarea și funcționarea principalelor instituții cu atribuții și responsabilități în ceea ce privește securitatea națională.
Aici intră și Legea de organizare și funcționare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
În plus, sunt vizate și domenii dinamice și cu grad ridicat de volatilitate, unde este nevoie de reglementare modernă, precum managementul crizelor sau securitatea și apărarea cibernetică.
”Astfel, va fi asigurată eficientizarea și modernizarea instituțiilor publice, pentru ca acestea să răspundă mai bine sarcinilor ce le revin și, totodată, să fie mai aproape de nevoile cetățenilor României”, explică sursa citată.
Nouă concepție de organizare a Armatei
Comunicatul mai precizează că Analiza strategică a apărării fundamentează o nouă concepție de organizare, încadrare, dotare și instruire a Armatei României.
Obiectivul fundamental este crearea condițiilor de îndeplinire a misiunilor constituționale.
”Aceasta are ca scop determinarea structurii și a direcțiilor de dezvoltare a capabilităților până în anul 2040.
Pentru a asigura continuitatea și coerența procesului, dar și adaptarea la evoluțiile viitoare, documentul prevede trei etape, cu obiective măsurabile:
- finalizarea Programului de modernizare Armata 2026;
- implementarea noilor tehnologii și reorganizarea Armatei României pentru acțiune multi-domeniu (2032);
- finalizarea Programului Armata 2040.
La finalul fiecărei etape, vor fi analizate obiectivele atinse, precum și validitatea și viabilitatea planurilor viitoare, urmând a fi făcute modificările necesare”, se mai arată în document.
”Provocările la adresa securității și apărării au căpătat noi valențe”
Administrația Prezidențială mai arată că analiza s-a derulat ”într-o perioadă în care provocările la adresa securității și apărării au căpătat noi valențe”.
În plus, aceste procese inițiate acum vor influența securitatea și apărarea regională în următoarele decenii, conform sursei citate:
- consolidarea capabilităților militare ale Federației Ruse în regiunea Mării Negre,
- desfășurarea procesului de reflecție strategică la nivelul NATO,
- aprobarea unei noi strategii și adaptarea posturii Alianței,
- inițierea procesului de relocare a unor forțe SUA în Europa, toate suprapuse peste efectele pandemiei de COVID 19.
Totodată, sistemul militar va parcurge un proces etapizat de schimbări profunde, pentru realizarea noii structuri de forțe.
”Armata 2040 va fi o structură de forțe flexibilă, multi-domeniu, cu un spectru larg de capabilități specifice secolului XXI”, subliniază comunicatul.
Carta Albă a Apărării
Președinția explică ce este Carta Albă a Apărării: un document care permite implementarea obiectivelor de apărare stabilite prin Programul de guvernare, pentru asigurarea securității cetățenilor și apărarea teritoriului, a valorilor și a intereselor noastre naționale.
În același timp, ”fundamentează Strategia militară și Directiva de planificare a apărării”.
Carta este concepută într-o nouă paradigmă strategică, având ca scop final consolidarea posturii de apărare și descurajare, în baza a cinci elemente esențiale:
- capabilități de înaltă tehnologie;
- o resursă umană înalt educată și foarte bine instruită;
- o puternică industrie de apărare autohtonă;
- dezvoltarea unei culturi instituționale centrată pe cunoaștere și inovație;
- reziliența.
În finalul ședinței, membrii CSAT au analizat și aprobat evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa securității naționale prognozate pentru anul 2021, conchide documentul.
