De ani de zile, UE dezbate modul în care evoluțiile antidemocratice din statele membre pot fi oprite. Este noul mecanism de apărare a statului de drept un instrument adecvat în acest sens?
Mecanismul statului de drept a provocat dezbateri aprinse în spațiul public european. După ce la reuniunea ambasadorilor statelor UE din 16 noiembrie a fost adoptat prin majoritate calificată un mecanism care condiţionează accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, Polonia şi Ungaria au blocat prin veto într-un vot preliminar la aceeaşi reuniune bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, aruncând Uniunea Europeană într-o criză gravă.
La începutul anului, după o dezbatere controversată, așa-numitul mecanism privind statul de drept a intrat în sfârșit în vigoare, promițând să aducă mai multă transparență și democrație în statele membre.
Denumirea oficială a mecanismului este aparent nesemnificativă: “Regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii”. În termeni nominali, acest regulament ar trebui să servească la sancționarea de către UE a statelor membre care se abat de la valorile fundamentale ale Uniunii Europene și de la principiile statului de drept.
De un deceniu, aceste sancțiuni fac obiectul unor lupte dure în UE
Inițial, ele au fost declanșate de restructurarea antidemocratică a Ungariei, inițiată de Viktor Orbán în 2010. Iar din 2015 încoace și de politica guvernelor din Polonia, conduse de partidul “Lege și Justiție” (PiS).
De ani de zile, UE solicită în mod repetat Uniunii Europene să respecte statul de drept. Fără succes, deoarece opțiunile dinaintea sancţionării, cum ar fi procedura vizând severul Articol 7, au eșuat.
Mecanismul statului de drept ar trebui să pună capăt acestei situații. Însă este acest mecanism aplicabil din punct de vedere legal după intrarea lui în vigoare la începutul lunii ianuarie? Aceasta este poziția Comisiei Europene și a Parlamentului European. Polonia și Ungaria insistă ca mecanismul să fie revizuit mai întâi de Curtea Europeană de Justiție și abia după aceea aplicat, ceea ce ar putea dura un an sau doi.
Regulamentul care a intrat acum în vigoare are la bază o inițiativă a Parlamentului European din 2018. Inițial, fusese vizat un mecanism mai amplu privind sancționarea unui număr mare de încălcări ale statului de drept în UE. Însă în iulie 2020 Parlamentul, Comisia și statele membre au ajuns la un compromis: mecanismul este limitat la nereguli care implică fonduri europene.
Mecanism edulcorat de Ungaria și Polonia
Cei mai mulți experți consideră că reglementarea nu mai vizează atât de mult statul de drept, fiind coborâtă la nivelul unui mecanism anticorupție. ”Din păcate, aceasta este realitatea”, spune pentru DW expertul în drept constituțional, Gábor Halmai, care predă la Institutul Universitar European din Florența.
”Faptul că UE nu a putut sancționa încălcări grave ale statului de drept timp de zece ani, în cazul Ungariei, și cinci ani, în cazul Poloniei, nu va schimba cu nimic noul mecanism”.
Nici vicepreședinta Parlamentului European, social-democrata germană Katarina Barley, nu este mulțumită de compromis. ”Din păcate, trebuie spus că guvernele Ungariei și Poloniei au reușit să slăbească puțin mecanismul”, a declarat ea pentru DW.
Bariere pentru aplicare
Unul dintre obstacolele care se aplică la insistența oponenților mecanismului: Consiliul European, forul șefilor de stat și de guvern ai UE, trebuie să aprobe sancțiuni cu majoritate calificată. În practică vorbim despre 15 din cele 27 de țări membre cu cel puțin 65 la sută din populația UE. Inițial, mecanismul avea în vedere prevenirea sancțiunilor numai cu o majoritate calificată în Consiliu.
Mecanismul privind statul de drept poate combate mai mult decât numai corupția, afirmă Barley. Pe de altă parte, Parlamentul European ar putea determina aplicarea sancțiunilor în cazul periclitării generale a independenței justiției.
Deoarece dreptul de inițiere a procedurilor de sancționare revine numai Comisiei, multe vor depinde de voința politică a acesteia, spune Barley. Social-democrata germană este sceptică cu privire la acest aspect, arătând că până acum Comisia a fost destul de prudentă în ceea ce privește Polonia și Ungaria.
Barley amintește că la nivelul Comisiei Europene nu a existat nicio obiecție în decembrie împotriva declarației șefilor de stat și de guvern ai UE potrivit căreia mecanismul ar trebui mai întâi examinat de Curtea Europeană de Justiție înainte de a fi aplicat. Polonia și Ungaria vor să profite de această posibilitate.
Activiștii pentru drepturile civile sunt dezamăgiți
Contactată de DW, o purtătoare de cuvânt a Comisiei a negat faptul că mecanismul privind statul de drept nu va fi aplicat până când nu va fi examinat de CEJ. ”Comisia este în curs de stabilire a orientărilor pentru aplicarea regulamentului”, a răspuns aceasta la o întrebare scrisă adresată de DW. ”Regula se va aplica de la 1 ianuarie 2021 și nu se va pierde niciun caz”. Cu toate acestea, experții și activiștii pentru drepturile civile sunt dezamăgiți.
Noul mecanism este ”un pas înainte”, spune Márta Pardavi, co-președinte a filialei ungare a Comitetului de la Helsinki, una dintre cele mai importante organizații pentru drepturile civile din Ungaria. ”Cu toate acestea, regulamentul este doar un mijloc imperfect de protejare a statului de drept. Rezultatul dezbaterii îndelungate în legătură cu acest mecanism nu poate satisface pe nimeni”.
Și mai critic este expertul în drept constituțional Gábor Halmai. Perdanții dezbaterii despre mecanismul de monitorizare a statului de drept sunt cei care sperau că slăbirea democrației și a statului de drept în Polonia și Ungaria ar putea deveni reversibilă cu ajutorul UE. ”Acum sunt nevoiți să accepte că nu pot conta pe ajutor de la Bruxelles”, a spus Halmai.
Autor: Keno Verseck