Consiliul de coordonare al Institutului Național de Sănătate Publică îi atrage atenția ministrului Sănătății asupra riscului de scădere a standardelor profesionale ale viitorului director al institutului. Acesta urmează să fie numit fără concurs, prin selecție de dosare, și în baza unei fişe a postului din care au fost excluse condițiile de vechime și specialitate medicală.
INSP a rămas fără director general în data de 7 martie 2021, când a expirat mandatul dr. Simona Pârvu, numită pentru perioade limitate succesive de foștii miniștri ai Sănătății Costache și Tătaru.
Director interimar INSP pentru o lună a fost numit de către ministrul Voiculescu dr Radu Cucuiu.
Pe 10 martie, dna secretar de stat Andreea Moldovan semna pentru ministrul Vlad Voiculescu fișa postului directorului INSP (puteți vedea integral documentul aici)
Punctul 14 al Fișei este Specificația postului. Punctul 14.1 prevede pregătirea profesională impusă ocupantului postului în HG 1419/2009 de înființare a INSP. Adică directorul general trebuie să fie ori cadru didactic, ori medic primar în domeniile sănătate publică/epidemiologie/igienă.
Punctul 14.02 prevede experiența de lucru necesară ocupării postului: experiență în muncă 10 ani și experiență în specialitate 5 ani. Astfel, un cadru universitar care nu era și medic specialist de cel puțin 5 ani nu putea ocupa funcția.
La punctul 14.03, este trecută experiența titularului postului, adică în acest moment a dlui Cucuiu, 18 ani în muncă și 13 ani în specialitate.
Ministerul refuză concursul pentru un definitiv și vrea selecție de dosare pentru un provizoriu
Pe 18 martie 2021, conducerea INSP cere declanșarea concursului pentru ocuparea postului de director general. Legea 55/2020 suspendă pe perioada stării de alertă concursurile, însă Legea 33/16 martie 2021 permite ca timp de 6 luni să poată fi organizate concursuri în instituțiile și autoritățile publice.
Deși posibilitatea legală există, conducerea Ministerului Sănătății nu dorește să organizeze un concurs pentru șefia INSP și preferă o procedură rapidă de selecție de dosare.
„Într-o săptămână se vor face o selecție de dosare și un interviu. Cu interviuri înregistrate și de ce nu - publice. Noul director va avea un mandat limitat pentru starea de alertă, plus 30 zile, după care vom face un concurs pentru un mandat întreg - de asemenea, public, după standarde internaționale, așa cum se cuvine pentru o instituție atât de importantă”, a explicat ministrul Vlad Voiculescu, pentru SpotMedia.ro.
Nu a precizat însă și de ce nu a dorit să facă un concurs pentru a da INSP o soluție stabilă, nu tot un fel de interimar.
Este cu atât mai greu de înțeles soluția provizorie și nu una stabilă, având în vedere că ministrul spune că dorește reformarea INSP:
„Ministerul Sănătății are ceva peste 250 de posturi ocupate. INSP are 450 de oameni. Ar trebui să ofere date, analize, informații, în primul rând, Ministerului Sănătății. Este, însă, per ansamblu - cu excepția câtorva insule de performanță - o instituție uitată în timp”.
Noul caiet de sarcini
Ministerul a comunicat INSP decizia privind refuzul organizării concursului și trecerea pe procedura selecției de dosare prin adresa din 30 martie 2021, semnată de dna secretar de stat Andreea Molodovan.
Procedura ocupării funcțiilor fără concurs, prin selecție de dosare, este prevăzută de Ordinul MS nr. 905/2020. Art 2 reglementează că „posturile vacante sau temporar vacante pot fi ocupate de persoane care îndeplinesc condițiile generale și condițiile specifice prevăzute în fișa postului”.
Deci ar fi fost vorba despre un cadru didactic sau medic primar în cele trei domenii, cu vechime în muncă de minumum 10 ani și vechime în specialitate de minimum 5 ani.
Doar că Ministerul Sănătății decide să schimbe și fișa postului. Pe 1 aprilie 2021, comunică INSP noua fișă a postului, care o modifică pe cea aprobată în urmă cu doar trei săptămâni.
Din noua fișă a postului dispare complet punctul 14.02, adică experiența de lucru necesară ocupării postului. Nu mai este așadar necesar ca directorul general să aibă vreo experiență în muncă sau specialitate. De ce este important?
Cerința privind vechimea în specialitate era parțial inutilă în cazul cadrelor didactice din învățământul medical care, potrivit Legii Educației Naționale, pot să nu fie medici specialiști doar la nivelul asistenților universitari, dar și aceștia trebuie să aibă cel puțin statutul de rezident.
Cerința acoperea situația cadrelor didactice din afara învățământului medical care nu trebuie să indeplinească și condiția specialității medicale. De exemplu, la Departamentul de Sănătate Publică al unei Facultăți de Științe Politice se poate și fără specilitate medicală.
Apare însă în noua fișă, în mod inexplicabil, experiența titularului de post - 7 ani. Care titular de post? Cel actual are experiență de 18 ani. Viitorul titular? Acesta ar trebui să fie încă necunoscut.
Dl Voiculescu spune că “fișa postului pe care am schimbat-o era făcută, la fel ca multe altele din administrația publică, așa încât să se rotească aceiași oameni X (câteodată și 10-15) ani în administrația publică - este una dintre cerințele pe care le găsești des”.
Aici dl ministru face o confuzie intre experiența necesară ocupării postului, fixă, care a dispărut, și experiența unui anumit titular al funcției, care este o caracteristică a persoanei respective trecută în propria fișă de post.
Dl ministru nu explică de ce a înlăturat condiția explicită privind specialitatea, dar spune că a adăugat în fișa de post „mai multe criterii suplimentare pe care le consider extrem de importante pentru o instituție uitată în timp:
Cunoașterea avansată a limbii engleze, dovedită prin certificate lingvistice sau studii efectuate în străinătate în limba engleză; Publicații științifice (peer-review) în domeniul sănătății publice; Prezentări științifice la manifestări științifice internaționale din domeniul sănătății publice; Apartenența la asociații / societăți profesionale internaționale din domeniul sănătății publice”.
Criteriile nefiind limitative, adăugarea unora, binevenite, nu presupunea eliminarea altora, desigur.
„Nu comentez asupra cerințelor legale: conform acestora, șeful INSP trebuie să fie cadru universitar sau medic primar. Primariatul mai există în România și probabil în câteva republici ex-sovietice. Vechimea este de asemenea o cerință legală”, spune dl ministru.
Din nou dl ministru pare a fi în eroare. Așa cum este formulată noua fișă a postului, nu mai există nicio condiție de vechime și nici condiția ca titularul postului să fie medic specialist.
“Vreau să aducem un lider care să aducă instituția la standarde internaționale. Vreau un director care să o digitalizeze, să o puna cu adevărat în circuitul științific internațional, cineva care vorbește engleza, care știe cum lucrează organizații internaționale și da, am promisiuni de la câteva persoane cu astfel de profil că se vor înscrie la concurs. Sper însă să vină cât mai mulți la concurs”.
Rămâne de văzut dacă poate fi făcută o indubitabil necesară reformă prin scăderea standardelor profesionale și cu dispreț pentru cele mai înalte titluri medicale, precum cel pe care îl vădește ministrul Voiculescu pentru gradul de medic primar.
Speculație sau dedicație
În momentul încetării mandatului dnei Pârvu, presa a scris că postul ar fi pregătit pentru consilierul ministrului Sănătății, dl Marius Ungureanu.
Întâmplător sau nu, noua fișă a postului pentru funcția de director general INPS i se potrivește mănușă dlui Ungureanu.
Potrivit CV-ului oficial de pe site-ul Ministerului Sănătății, dl Ungureanu este medic fără o specialitate anume. A făcut un rezidențiat de 3 ani în gastroenterologie, dar nu este specificată obținerea specialității.
Domnia sa este cadru didactic la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, unde ocupă poziția de asistent cercetare la Departamentul de Sănătate Publică.
Rămâne de văzut dacă alesul ministrului pentru INSP va fi dl Ungureanu. Așadar, dacă ne aflăm în fața unei simple coincidențe care a generat simple speculații sau în fața unui “caiet de sarcini” aranjat pentru o persoană, ceea ce nu ar fi cu nimic mai acceptabil în cazul actualei Puteri decât a fost în cazul PSD.
INSP este o instituție cheie nu numai în contextul concret al crizei Covid, ci și pentru gestionarea Registrului Electronic Național al Vaccinărilor, o uriașă baze de date. Asupra RENV ar fi avut loc presupusul atac informatic pentru care premierul Cîțu a trimis corpul de control la Ministerul Sănătății.