Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, care în trecut a deţinut funcţia de prim-ministru al României, a declarat că, încă din anul 2011 se discută despre reforma administrativ-teritorială a României şi că guvernul de atunci era pregătit pentru o asumare de răspundere, dar acest lucru s-a oprit din cauza unei crize politice.
Boc afirmă că România este singura ţară din fostul bloc comunist care încă mai funcţionează după legi din vremea regimului comunist, dar că această reformă administrativ-teritorială a ţării nu va putea fi oprită şi că se va face mai devreme sau mai târziu. Emil Boc a propus ca aceasta să nu aibă loc în an electoral.
Emil Boc a declarat, duminică, la B1 TV, că propunerea privind reforma administrativ-teritorială a României nu este nouă.
„Propunerea nu este nouă. Sunt cel puţin două perspective. În primul rând, în 2011, împreună cu colegii mei şi cu preşedintele de atunci Traian Băsescu am avut pe masă o propunere de reorganizare administrativ-teritorială a ţării pe care nu am mai putut-o duce mai departe, datorită crizei politice de la începutul anului 2012. Eram pregătiţi inclusiv pentru o asumare de răspundere, dacă nu am fi reuşit să găsim alte soluţii de promovare a acelei reforme pentru că era la capătul liniei după celelalte reforme pe care le-am făcut până la acel moment”, a declarat Boc.
Fostul premier a menţionat că temele din urmă cu 10 ani încă sunt de actualitate.
„Gândindu-mă acum retrospectiv, la 10 ani după, atunci am eliminat pensiile speciale prin lege, am interzis cumulul pensiei cu salariul la stat, acolo unde pensia era mai mare de 2.200 de lei (...) În al treilea rând am desfiinţat peste 200 de agenţii guvernamentale, am redus aparatul bugetar cu peste 200.000 de persoane, am avut cel mai mic număr de secretari de stat, cel mai mic număr de ministere, prima lege a salarizării şi acum la 10 ani avem exact aceleaşi subiecte.
Cum ar fi arătat România astăzi? S-a ajuns mai rău pentru că acele reforme nu au putut fi păstrate de guvernele anterioare, crezând că sunt rele acele reforme pe care noi le-am propus, dar s-a demonstrat că ele sunt corecte. După aceea, fiecare guvern a mai introdus pensii speciale şi chiar a mai dat pensii sociale, a mai adus secretari de stat”, a declarat primarul municipiului Cluj-Napoca.
Emil Boc este de părere că reforma administrativ-teritorială a ţări nu va putea fi oprită.
„Reforma administrativ-teritorială a ţării nu va putea fi oprită în România, mai devreme sau mai târziu ea va trebui făcută, deja suntem cu apa la gură cum se spune sau suntem în ceasul al 12-lea şi această reformă nu trebuie privită pasional şi nu trebuie făcută în an electoral, fiindcă se pierde esenţa discuţiei. De aceea, eu nu cred că această reformă administrativă poate fi făcută anul acesta sau anul viitor, fiindcă ea va fi analizată în context electoral şi se va pierde exact ce trebuie, adică odată cu apa din covată, aruncăm şi copilul. Sunt lucruri bune care vor trebui păstrate şi va trebui să ne uităm ce trebuie să facem să avem o Românie funcţională”, a precizat Emil Boc.
El mai spune că această reformă nu trebuie făcută în an electoral.
„Cred că o asemenea reformă administrativ-teritorială a României trebuie făcută imediat după alegerile din 2024, dar asumate încă de acum. Să se ştie că un viitor guvern care va guverna România şi sunt convins că din acel guvern PNL cu siguranţă va face parte, într-o formă sau alta, îşi va asuma o asemenea reformă funcţională a României”, a subliniat fostul premier.
Emil Boc nu este de acord ca reorganizarea teritorială să fie făcută după numărul de locuitori.
„Nu trebuie să pornim cu idei preconcepute ca număr. Trebuie să facem analiza funcţională. Ce înseamnă asta? Să avem administraţie funcţională care să poată oferi populaţiei două lucruri: servicii de bază pe care le oferă orice administraţie publică locală, educaţie, sănătate, transport public şi altele; să îşi poată asigura din veniturile proprii pe care le colectează, funcţionarea minimă a serviciilor de bază pe care trebuie să le ofere cetăţenilor. Pornind de la aceste două principii, vedem exact de câte comune avem nevoie, de câte oraşe, de câte judeţe, de câte municipii. Avem nevoie de unităţi administrative funcţionale din perspectivă financiară, din perspectiva serviciilor de calitate”, a mai adăugat Emil Boc.
Fostul premier a mai afirmat că România încă funcţionează după legi comuniste.
„Suntem ultima ţară din fostul bloc comunist care mai conduce după legi din timpul regimului comunist. Toate celelalte ţări şi-au făcut, într-o formă sau alta, reforma administrativ-teritorială a ţării. Se uită lumea destul de interesant de la Bruxelles când vorbim de subsidiaritate şi de principii moderne de guvernare şi în sistem democratic, dar cu legi dintr-un profund sistem centralizat comunist. Suntem, din această perspectivă, oaia neagră a Europei în materie de organizare administrativ-teritorială a ţării. (...)
Ca să îndeplineşti criteriul de regiune trebuie să ai minim 800.000 de locuitori, ori la noi un singur judeţ are peste 800.000 de locuitori pentru a îndeplini criteriile a ceea ce ne spune Uniunea Europeană. Ministrul Boloş cu prim-ministrul Ciucă au avut un act de curaj pentru că pentru prima dată au reuşit să convingă UE să încercăm o absorbţie a fondurilor europene pe acele regiuni de dezvoltare care nu au personalitate juridică proprie”, a conchis fostul prim-ministru.
Camera de Comerţ şi Industrie a României vorbeşte, într-un comunicat oficial, despre nevoia de reorganizare administrativă a României, prin reducerea numărului de judeţe de la 42 la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitori, precum şi redefinirea noţiunii de oraş ca localitate cu cel puţin 10.000 de locuitori. Instituţia precizează că toate instituţiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.