Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a realizat o analiză a evoluţiei intenţiei de vot din România şi a constatat că AUR a înregistrat cea mai mare creștere în sondajele institutului, în perioada iunie 2021 – iunie 2023, în timp ce PNL a suferit cea mai drastică scădere.
Remus Ștefureac a publicat miercuri câteva concluzii legate de evoluţia intenţiei de vot, măsurate de INSCOP Research pentru principalele partide în ultimii doi ani (iunie 2021 – iunie 2023), cu un an înainte de primul test electoral – alegerile europarlamentare din iunie 2024.
Iată care este la acest moment intenţia de vot pentru partide:
- PSD - 28,7%
- AUR-20,1%
- PNL-18%
- USR-12,7%
Specialistul subliniază însă că, dincolo de evaluarea intenţiei de vot a momentului, ceea ce contează cu adevărat este tabloul de ansamblu şi capacitatea de a analiza date dintr-o perspectivă mai cuprinzătoare care surprinde marile tendinţe.
Iată concluziile sale.
"1. In iunie 2021, se aflau la guvernare PNL, USR si UDMR. In iunie 2022, se aflau la guvernare PNL si PSD (câteva zile si UDMR)
2. Erodarea la guvernare afectează ceva mai mult PNL pentru că s-a aflat cel mai mult la guvernare. PNL pierde puţin peste 8 procente comparativ cu iunie 2021 (de la 26.6% in iunie 2021 la 18% in iunie 2023), şi două procente comparativ cu decembrie 2021, când s-a instalat guvernul PNL-PSD-UDMR (de la 20,1% la 18%)
3. PSD se află la guvernare de un an şi jumătate, iar erodarea la guvernare începe sa îşi producă efectul şi asupra social-democraţilor. PSD pierde un procent şi jumătate faţă de iunie 2021, când era în opoziţie (de la 30,2% în iunie 2021 la 28,7% în iunie 2023), şi aproximativ 7 procente faţă de momentul în care a intrat la guvernare în noiembrie-decembrie 2021 (de la 36% în decembrie 2021 la 28,7% în iunie 2023).
4. AUR, aflat mereu in opoziţie în această perioadă, deşi a avut o evoluţie foarte sinuoasă, creşte 6 procente în ultimii doi ani, de la 14,2% în iunie 2021 la 20,1% în iunie 2023). În ultima jumătate de an, AUR înregistrează o creştere relativ constantă a intenţiei de vot.
5. USR, care a trecut de la putere, in iunie 2021, in opoziţie, stagnează (13,2% in iunie 2021, respectiv 12,7% în iunie 2023). De la începutul acestui an, USR a început sa crească uşor, recuperând aproximativ 3 procente faţă de platoul de 10% pe care se instalase în ultima jumătate a anului 2022.
6. Scorurile principalelor patru partide încep să se strângă, ceea ce sugerează o competiţie strânsă pentru alegerile europarlamentare, dacă se va menţine această tendinţă de erodare a partidelor de la guvernare şi de creştere a celor din opoziţie. Prin urmare, cu un an înainte de primele alegeri, toate partidele au timpul necesar pentru a-şi calibra mesajele, politicile, acţiunile astfel încât să modifice această tendinţă. Deşi dificil, nu este chiar imposibil, însă sunt vitale înţelepciunea politică, o conectare mai bună cu agenda reală a populaţiei, o capacitate de comunicare mult îmbunătăţită şi, ma încăpăţânez să o spun, responsabilitate, onestitate, rezultate şi cât mai puţin populism deşănţat".
Datele cu care lucrează Remus Ştefureac sunt extrase din sondaje INSCOP Research realizate în ultimii doi ani, reprezentative pentru populația adultă a României.