Olandezii îşi aleg miercuri noul parlament, cele mai recente sondaje de opinie indicând că va avea loc o luptă strânsă între principalele partide şi alianţe politice participante.
Secţiile de votare, deschise la ora locală 07:30, se vor închide la 21:00, când postul naţional de televiziune NOS va difuza primele exit-poll-uri, relatează DPA.
Formaţiunea liberală aflată la guvernare, Partidul Popular pentru Democraţie şi Libertate (VVD), se află aproape la egalitate cu Partidul pentru Libertate (PVV, populist), condus de Geert Wilders, şi cu alianţa electorală formată din social-democraţi şi Verzi, fiecare din aceste trei urmând să obţină între 16 şi 18% din sufragii.
Candidata principală a VVD, ministrul Justiţiei Dilan Yesilgöz, vizează să îi succeadă colegului de partid Mark Rutte şi să devină prima femeie care ajunge la conducerea Guvernului.
Potrivit sondajelor de opinie, niciun partid nu va obţine majoritatea absolută în acest scrutin şi va fi necesară o coaliţie guvernamentală din cel puţin trei partide.
De la fondarea sa în 2006, PVV nu a făcut niciodată parte dintr-o coaliţie guvernamentală. Formaţiunea lui Wilders, care are opinii antimusulmane, a urcat substanţial în sondajele de opinie după ce partidul liberal de guvernământ VVD a afirmat că de această dată nu exclude o coaliţie cu PVV.
Formaţiunile de opoziţie acuză VVD că astfel îl face pe Geert Wilders acceptabil din punct de vedere social.
Alianţa formată din social-democraţi şi Verzi, al cărei cap de listă este fostul vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene Frans Timmermans, a urcat de asemenea masiv în intenţiile de vot ale electoratului olandez.
Alegerile au fost convocate după ce coaliţia guvernamentală de centru-dreapta, condusă de premierul Mark Rutte şi formată din VVD, Partidul Democraţii 66 (D66, liberal), Apelul Creştin-Democrat (CDA) şi Uniunea Creştină (CU), s-a rupt din cauza divergenţelor legate de politica privind migraţia.
În luna iulie, Rutte a anunţat că va părăsi politica internă. El a fost prim-ministru pentru aproximativ 13 ani şi va conduce Executivul până la desemnarea unui nou premier. De curând, Mark Rutte a declarat că ar fi interesat să-i succeadă lui Jens Stoltenberg în postul de secretar general al NATO, deşi crede că sunt şanse mici să-l obţină.
Reducerea imigraţiei, subiect care a condus la căderea ultimului guvern Rutte, a constituit o temă principală în campania electorală.
''E suficient. Olanda nu mai poate primi (migranţi). Trebuie să ne gândim întâi la poporul nostru. Frontiere închise. Zero solicitanţi de azil'', a declarat marţi Geert Wilders, într-o dezbatere televizată.
Dacă PVV se va plasa pe prima poziţie, atunci Wilders ar putea conduce o coaliţie de dreapta radicală cu o retorică dură antiimigraţie, chiar dacă el caută să-şi îmbunătăţească imaginea în speranţa intrării la guvernare.
În cazul în care Timmermans este mai bine plasat, acest lucru ar putea face ca viitorul guvern să se orienteze mai mult spre centru şi spre cheltuieli sporite pentru politicile privind schimbările climatice.
Potrivit cutumei, partidul care câştigă cele mai multe locuri în Parlament va conduce negocierile pentru formarea Guvernului şi va furniza prim-ministrul, dar nici măcar acest lucru nu este garantat de sistemul politic olandez.