Bulgaria organizează duminică alegeri parlamentare anticipate, al optulea scrutin în cinci ani, într-un nou test pentru o țară blocată de instabilitate politică, guverne fragile și încredere publică tot mai scăzută. În centrul atenției este fostul președinte Rumen Radev, a cărui nouă formațiune, Progressive Bulgaria, conduce în sondaje și ar putea ieși pe primul loc.
Potrivit unei analize Euronews, ascensiunea lui Radev a alimentat comparații cu Ungaria și Viktor Orbán, dar analogia merge în două direcții.
Pe de o parte, după schimbarea politică recentă de la Budapesta, unii văd în Bulgaria șansa unei mobilizări electorale care să rupă cercul apatiei și al blocajului. Pe de altă parte, criticii lui Radev avertizează că discursul său tot mai aspru la adresa Bruxelles-ului, opoziția față de ajutorul militar pentru Ucraina și apropierea de teme suveraniste pot împinge Bulgaria spre un model politic mai apropiat de cel practicat de Orbán.
Radev, fost general de aviație și fost președinte al Bulgariei, a demisionat din funcție în ianuarie și și-a lansat apoi proiectul politic, după căderea guvernului din decembrie 2025.
Euronews scrie că noua sa coaliție este creditată cu peste 33% din intențiile de vot, ceea ce îl transformă într-un actor-cheie într-un parlament care se anunță din nou fragmentat. Reuters și AP notează, la rândul lor, că el capitalizează nemulțumirea publică față de corupție, față de elitele politice tradiționale și față de incapacitatea partidelor de a produce un guvern stabil.
Miza și paradoxul
Miza scrutinului este mare tocmai pentru că Bulgaria traversează de ani buni o criză politică aproape permanentă. Niciun guvern nu și-a dus mandatul până la capăt, iar țara a trecut prin administrații interimare, coaliții fragile și alianțe care s-au rupt rapid, adesea pe fond de scandal. În acest climat, participarea la vot a scăzut constant, iar neîncrederea în instituții s-a adâncit.
Paradoxul, observat și de Euronews, este că Bulgaria a făcut în același timp pași importanți în integrarea europeană - a intrat în Schengen și a adoptat euro - chiar și în perioade în care nu avea un guvern funcțional sau un buget de stat adoptat. În schimb, întârzierile la reforme au frânat accesul la fondurile europene de redresare, iar țara riscă să piardă miliarde de euro.
Ultimul colaps politic a venit după protestele masive de la sfârșitul lui 2025, cele mai mari din ultimele decenii.
Ele au pornit de la un proiect de buget contestat, dar s-au transformat rapid într-o revoltă mai largă împotriva statu-quo-ului politic. În centrul furiei publice s-au aflat liderul GERB, Boiko Borisov, și Delian Peevski, politician controversat sancționat de SUA în baza Magnitsky Act, pe care criticii îi acuză că au concentrat puterea în stat.
O ecuație complicată
În campanie, Radev s-a prezentat drept omul care poate „sparge oligarhia” și a promis destructurarea unui sistem pe care îl descrie ca fiind controlat de rețele vechi de influență.
Dar problema lui începe imediat după vot: chiar dacă iese primul, este puțin probabil să poată guverna singur. Euronews arată că el a exclus cooperarea cu GERB și cu tabăra lui Peevski, în timp ce alte linii roșii între partide fac extrem de dificilă formarea unei majorități stabile. AP observă același lucru: Bulgaria ar putea intra din nou într-un joc complicat de negocieri, într-un parlament fără un câștigător capabil să conducă singur.
Un alt element care complică ecuația este poziționarea externă a lui Radev. În timpul mandatului său prezidențial, el s-a distanțat de toate guvernele bulgare pe tema războiului din Ucraina: s-a opus ajutorului militar pentru Kiev, a cerut dialog cu Moscova și a făcut în trecut declarații controversate, inclusiv despre Crimeea.
Euronews notează că discursul său recent a devenit mai dur și față de Uniunea Europeană, pe care o acuză că pune ideologia înaintea pragmatismului economic. Reuters și AP îl descriu de asemenea ca pe un politician perceput drept pro-rus sau eurosceptic de către criticii săi, chiar dacă el încearcă să se prezinte ca un lider pro-european, dar mai orientat spre interesul național.
În opoziție cu el, GERB rămâne pe locul al doilea, cu Borisov încă figura dominantă a partidului, chiar dacă nu mai este premier.
Peevski și partidul său sunt creditați mai jos, în timp ce formațiunea naționalistă Vazrazhdane continuă să crească pe un mesaj puternic anti-UE și anti-euro.
Un vot important și pentru Bruxelles
Rezultatul este un tablou politic în care aproape nimeni nu pare capabil să construiască ușor o alianță durabilă, iar liniile de conflict se suprapun peste teme de corupție, geopolitică și raportare la Bruxelles.
Pe lângă fragmentare, scrutinul este urmărit atent și din cauza suspiciunilor persistente de fraudă electorală. Reuters scrie că autoritățile au raportat deja peste 1.000 de sesizări și aproximativ 180 de rețineri în legătură cu presupuse nereguli, într-un context în care cumpărarea de voturi și presiunile locale continuă să afecteze credibilitatea procesului electoral. În același timp, există și semne de mobilizare civică mai puternică decât la scrutinele anterioare.
Pe scurt, votul de duminică este important nu doar pentru Sofia, ci și pentru Bruxelles. El trebuie să arate dacă Bulgaria poate ieși din cercul alegerilor repetate și al guvernelor scurte sau dacă, dimpotrivă, intră într-o nouă perioadă de negocieri fragile și confruntări politice.
Iar întrebarea de fundal, formulată de Euronews, rămâne deschisă: va produce acest scrutin o mobilizare democratică de tipul celei văzute recent în Ungaria sau va împinge Bulgaria spre un model politic mai apropiat de stilul Orbán?