Who the f… is Buhnici? Noi ne simțim bine?

Who the f… is Buhnici? Noi ne simțim bine?

Ne ducem spre o criză devastatoare a datoriei publice cu împrumuturi amețitoare, habar nu avem cu ce ne încălzim la iarnă, uleiul se ia la întrecere cu caviarul, proiectele legilor educației sunt o nenorocire, Guvernul mai jupoaie o piele de pe contribuabilul captiv ca să aibă cu ce plăti salariile „proștilor” care nu reușesc să ia concursuri nici cu subiectele servite dinainte. Despre justiție, după ce „Dragnea la pușcărie” s-a consumat, nu mai vorbește nimeni.

Publicitate

Pe scurt, ne cade țara în cap. Ăst’ timp, o mare parte din această țară în picaj are o singură grijă: ce a debitat un oarecare despre niște vergeturi, țâțe și buci? Grijă pe toate tonurile, de la replici pline de țâfnă despre originea nobilă a propriilor vergeturi, la bășcălie, până la savantlâcuri.

Am ajuns ca un ministru din Guvernul României să îi răspundă unui nima'n drum. Sigur, ministrul este băgătoarea capului în toate pozele, Gabriela Firea, dar până una-alta este ministru și cară funcția după ea în orice reacție.

Publicitate

Unii au aplaudat-o, alții au început să analizeze mai departe: dar când a zis de copiii lui Iohannis? Nu dezbatem inutilitatea ministerului dnei Firea, felul în care aruncă banii pe proiecte halucinante precum garanții de stat pentru mașini luate pe credit, trusouri de sugari sau inseminare în vitro împotriva regulilor medicale. Dar dezbatem frenetic răspunsul ministresei Firea pentru un oarecare nima’n drum.

Și în timpul astă, cum spuneam, țara ne cade în cap, uneori la propriu cu câte un pod. Nu vă supărați, suntem zdraveni la mansardă? Întreb pentru un prieten, ultimul om din România care în pofida imensei publicități nu a aflat că pe lumea asta există un viețuitor pe nume Buhnici preocupat de vergeturi, țâțe și buci.

Mi-am propus să nu scriu despre această isterie națională sperând că se va stinge rapid. Dar am ajuns la exasperare. Deci Who the f… is Buhnici?

Pe scurt, un mârlan care a emis o mârlănie în spațiul public, așa cum o mârlancă emite același gen de mârlanii de ani de zile și haite de mârlani o urmăresc cu sfințenie.

Cei care îl urmăreau deja pe mârlan pentru genul lui de analize tehnice și „green” și s-au întâlnit cu declarația în cauză puteau avea două tipuri de reacții. Mârlanilor le-a plăcut și au căpătat un motiv în plus să îi rămână fideli. Cei dezgustați l-au abandonat.

Ce a reușit scandalul ăsta imens? Mii de alți mârlani care nu știau că există mârlanul „influencer" au aflat! Și se vor duce spre el cu entuziasm.

Vrem să luptăm cu mârlănia? Cu clișeele? Cu bullying-ul? Vrem ca fetele să nu mai fie atât de dependente emoțional de reacțiile la aspectul lor? E legitim să o facem. Dar bătălia nu se duce făcând publicitate unui mârlan, ci se face cu educație. Adică exact ceea ce nu interesează pe mai nimeni în țara asta.

Păi da, dar el influencer, contează!, veți zice. Un influencer este cel care influențeaza lumea prin opiniile lui pentru că și-a câștigat notorietate și încredere pe un anumit segment. Fără acest scandal, mârlanul rămânea, cum spuneam, fără o parte din public. Dar cum orice scandal este o publicitate, mai ales unul de asemenea proporții, el acționează ca mierea pentru „muște”.

Marea problemă nu e un nima’n drum mârlan. Problema e mârlănia care proliferează în societate din lipsa educației.

Din cauza scandalului a pierdut un contract! Publicitatea depinde de cifre. Dacă ele cresc, și banii se vor înmulți. Am tot auzit ani de zile cum rămâne Antena3 fără publicitate. Vi se pare în pragul falimentului cumva?

Zilele trecute, tot cu țara în cap, bulele se dădeau de ceasul morții pentru că alți mârlani dădeau note femeilor care treceau prin fața lor în centrul Bucureștiului. I-au făcut și pe ăia vedete. Mă întreb însă dacă niște femei dădeau note unor bărbați era la fel de mare scandalul?

Câți dintre revoltații de azi au distribuit, au dat like sau măcar au râs la tot felul de forme de bășcălie la adresa aspectului Dianei Șoșoacă?

Sau mă întreb câți dintre indignații de azi s-au indignat la fel când un ditamai președinte de stat, nu un nima’n drum, îi spunea unei jurnaliste într-un cadru oficial să se suie pe masă ca să-i arate cum se acordă primul ajutor.

Așa cum nici mârlanul acesta nu este la prima abatere. Acum câteva luni se întreba de ce să nu-și mănânce el desertul dacă cineva în lume suferă. Atunci nu a fost prea mare tulburare, probabil pentru că și pentru unele feministe vergetura e mai aproape decât războiul.

Asta pe parte de unități de măsură egale.

Și în timp ce leșinăm dezbătând declarații despre nimic, nu revoltă pe nimeni povestea unei fete în cărucior cu rotile împiedicată să se suie în două autobuze STB pentru că un șofer a ignorat-o și un altul i-a închis ușa în nas. Acestea sunt problemele sociale reale, nu dinamica vergeturii și analiza mârlăniei.

Dacă toată energia dezbaterii despre nimic se concentra într-un protest la sediul STB, chiar puteam avea un efect pentru viitor.

Mârlani nima’n drum au existat și vor exista cât lumea. Reacția corectă față de ei nu este să fie umflați, ci abandonați în anonimat, izolați precum ciumații. Iar răul pe care îl pot produce va fi cu atât mai mic cu cât copiii vor fi educați de mici cu o corectă ierarhie de valori, ce contează și ce nu, la cine merită și la cine să nu se uite, cum și prin ce trebuie să își câștige încrederea în ei.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇