Prestigiosul cotidian german Frankfurter Allgemeine Zeitung a publicat o analiză sumbră vizând economia românească, afectată între altele de cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană.
Articolul purtând semnătura lui Andreas Mihm arată că deficitul României de 8,7 la sută este cel mai ridicat la nivel comunitar şi agenţiile de rating sunt îngrijorate. Investiţiile au scăzut, iar Camera de Comerţ Româno-Germană a raportat toamna trecută slabe aşteptări vizând evoluţia conjuncturii economice şi ocuparea forţei de muncă, plângându-se şi de cadrul politic pe care l-a calificat insuficient.
De atunci, situaţia economică în cea mai mare economie din Europa de Sud-Est s-a înrăutăţit suplimentar. În context, guvernul a prezentat Parlamentului un cuprinzător program de austeritate, dar dubiile că acesta va fi implementat sunt mari.
La începutul anului, sondajele arătau că încrederea celor 19 milioane de consumatori români într-o evoluţie pozitivă a scăzut în continuare, producţia a scăzut şi ea, la fel ca şi în cei doi ani anteriori. Doar inflaţia şi şomajul sunt înscrise pe o traiectorie ascendentă. Autorul articolului citează analişti care estimează că în 2024 creşterea economică a fost de mai puţin de unu la sută din Produsul Intern Brut (PIB).
Din punct de vedere politic a produs iritare suspendarea şi amânarea alegerii unui nou preşedinte pentru luna mai, "sub motiv că Rusia ar fi intervenit prin intermediul social media", şi alunecarea spre dreapta petrecută la alegerile parlamentare din decembrie.
Au sporit datoriile
Programul de cheltuieli întocmit înainte de alegeri nu a contribuit la sporirea performanţei electorale a vechilor partide. De sporit au sporit doar datoriile.
Deficitul de stat de 8,7 la sută din PIB în 2024, anunţat în ianuarie, nu a depăşit doar de aproape trei ori limita de trei la sută impusă de Uniunea Europeană, dar a depăşit şi planurile optimiste ale guvernului. Acesta promisese iniţial să menţină deficitul sub plafonul de 5 la sută, pentru a-l majora apoi la 6,9 la sută. În final s-a ajuns la 8,7 la sută, un nivel fără precedent în spaţiul comunitar.
Datoria statului a ajuns la aproximativ 50 la sută din PIB. La nivelul UE, unde marja medie este de 60 la sută, pare puţin. Dar în raport cu ţările comparabile din Europa de Est, este un nivel de vârf.
Ratingul de ţară s-a prăbuşit
Agenţiile internaţionale de rating sunt îngrijorate de această evoluţie. Fitch şi Standard & Poor's au diminuat recent ratingul de ţară al României la BBB-, cu prespective negative. Astfel, ratingul cel mai defavorabil se află la doar un pas distanţă.
Investitorii care nu se tem de riscuri pot cere acum dobânzi de trei ori mai mari pentru obligaţiuni ale statului român, comparativ cu cele ale statului german.
Autorul articolului scrie că noul guvern, care în linii mari este cel vechi, a promis UE că va coborî în interval de şapte ani deficitul sub plafonul de 3 la sută. Anul acesta va fi de şapte la sută şi apoi se va tot reduce treptat, a promis executivul de la Bucureşti, dar analiştii internaţionali se îndoiesc că asta va reuşi.
Planurile guvernului sunt privite sceptic
Ministrul de Finanţe Barna Tanczos îşi propune în răstimp consolidarea bugetului, între altele, prin îngheţarea salariilor angajaţilor la stat şi a pensiilor, scăderea cheltuielilor la Preşedinţie, Parlament şi unele ministere, diminuarea unor subvenţii şi majorarea impozitelor pentru întreprinderi.
Dar Gabor Hunya, citat de Frankfurter Allgemeine Zeitung, expert în cadrul Institutului pentru Comparaţii Economice de la Viena, s-a declarat sceptic. Istoria recentă a României arată că cerinţele fiscale nu au fost respectate cu consecvenţă. În cea mai recentă prognoză economică a sa, el a evidenţiat riscurile politice majore datorate sprijinului fragil pentru noul guvern de coaliţie în Parlamentul de la Bucureşti şi aşteptata alunecare spre dreapta la alegerile prezidenţile.
Toate acestea într-o ţară în care starea de spirit este tot mai critică faţă de UE şi de NATO, se evidenţiază în finalul articolului.
Autor: Ioachim Alexandru