În timp ce țările europene se grăbesc să-și strângă forțele armate, un stat membru UE și NATO și-a consolidat deja capacitățile. Dar s-a pregătit pentru războiul convențional, nu pentru amenințări hibride precum dronele.
După invazia Rusiei în Ucraina în 2022, țările din Europa s-au angajat să urmeze modelul Poloniei. Guvernele au început să facă presiuni pentru a-și dezvolta forțele armate. Fabricile au trecut de la produse civile la tancuri și avioane. Îndemnați de președintele american Donald Trump, membrii NATO din Europa s-au angajat anul trecut să cheltuiască 5% din produsul lor intern brut pentru securitate, apărare și infrastructură conexă.
În timp ce unele țări s-au străduit să atingă un obiectiv anterior al NATO de 2% din PIB pentru apărare, nivelul Poloniei de anul trecut a fost de 4,7%, cel mai mare din alianță. Este țara cu a cincea cea mai mare populație a Uniunii Europene și cu a șasea economie, dar are cea mai mare armată permanentă din blocul comunitar.
Pe măsură ce Europa încearcă să se reorganizeze ca să fie pregătită pentru dubla amenințare a agresiunii rusești și indiferenței SUA, Polonia este probabil deja acolo. Cel puțin după cifre.
Problema este că, deși țările europene s-au străduit să-și dezvolte capabilitățile, natura amenințării s-a schimbat, scrie Washington Post.
Riscurile se schimbă, armata – mai greu
Incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian polonez și sabotarea unei importante linii feroviare au evidențiat incapacitatea unei armate convenționale – adică tipul de armată pe care Polonia l-a clădit în ultimii ani – de a contracara un nou stil de război hibrid.
Nu există nicio îndoială că Polonia reprezintă un model european de militarizare. Doar că, pur și simplu, nu este clar dacă este tipul potrivit de militarizare pentru riscurile în rapidă schimbare.
„Am început să ne pregătim pentru un tip de război mai convențional”, a declarat ministrul adjunct al Apărării polonez, Pawel Zalewski, într-un interviu. „S-a dovedit că mijloacele mai ieftine, și anume dronele, pot avea mare succes și pot obține câștiguri tactice foarte importante pe linia frontului, mai ales în comparație cu armamentul foarte scump și mai convențional.”
Luni, secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a reamintit liderilor europeni că Europa nu se poate apăra fără Statele Unite.
”Și dacă cineva de aici încă mai crede că Uniunea Europeană, sau Europa în ansamblu, se poate apăra fără Statele Unite, continuă să viseze. Voi nu puteți. Noi nu putem, avem nevoie unii de alții”, a subliniat el în fața europarlamentarilor.
Rutte a explicat că, dacă europenii ar dori cu adevărat să construiască o nouă alianță defensivă, fără Statele Unite, acest lucru i-ar costa nu 5%, ci 10% din produsul lor intern brut (PIB), și i-ar obliga, de asemenea, să-și construiască propria capacitate de descurajare nucleară.
”Asta costă miliarde și miliarde de euro. Și în acest scenariu, ați pierde garantul suprem al libertății noastre, și anume umbrela nucleară americană. Așadar, mult succes!”, le-a spus el parlamentarilor europeni, în timpul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri.
Nu poți să dobori mereu drone cu avioane
Țările europene sunt prinse la mijloc, lipsite de cele mai mari și mai puternice arme și de cea mai nouă și mai agilă tehnologie pentru drone.
„Nu poți folosi de fiecare dată avioane de vânătoare pentru a doborî câteva drone. E ușor de spus, dar ce faci dacă nu ai încă sistemele de apărare?”, a spus Kai-Olaf Lang, politolog și expert polonez la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate.
Unul dintre cele mai mari semnale de alarmă a venit într-o noapte târzie din septembrie, când aproximativ 20 de drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez. Forțele poloneze și NATO au răspuns doborând mai multe drone într-o confruntare pe care liderii politici și analiștii au considerat-o un test al apărării NATO de către președintele rus Vladimir Putin. De atunci, Polonia a folosit avioane de vânătoare de mai multe ori ca răspuns la atacurile rusești cu rachete și drone din Ucraina, în apropierea graniței cu Polonia.
În noiembrie, o linie feroviară prin Polonia, folosită pentru livrarea de ajutoare Ucrainei, a fost aruncată în aer, ceea ce premierul Donald Tusk a numit „un act de sabotaj fără precedent”. Ministrul de Externe al lui Tusk, Radoslaw Sikorski, a acuzat Rusia de „un act de terorism de stat”.
Între timp, rețelele de socializare poloneze au fost inundate de mesaje de dezinformare care încearcă să semene dezbinare pentru a-i convinge pe polonezi că dronele erau ucrainene. Multe dintre postări par să provină de la actori sau roboți ruși, au declarat experții.
Polonia acționează pentru a-și consolida apărarea împotriva războiului hibrid. După atacurile cu drone din septembrie, a spus Zalewski, „am înțeles că apărarea noastră aeriană, inclusiv acest strat inferior împotriva dronelor, necesită o dezvoltare foarte rapidă, pe care o facem cât mai repede posibil”.
Rămâne de văzut dacă aceste eforturi sunt adecvate. Tomasz Szatkowski, care a ocupat funcția de ministru adjunct al Apărării și ambasador la NATO în timpul fostului guvern conservator al Poloniei, este îngrijorat că răspunsul actualului guvern centrist a fost prea „improvizat”.
„Chiar dacă continuăm, în general, în direcția corectă, sunt din ce în ce mai convins că este momentul potrivit pentru un efort analitic și de planificare mai cuprinzător la nivel strategic”, a declarat Szatkowski.
Polonezii știu de ce trebuie să se apere
Postura defensivă a acestei țări are rădăcini istorice adânci. Timp de secole, a spus Lang, Polonia a fost „un pion al marilor puteri”, blocată între Germania (și anterior Prusia) la vest și Rusia la est, care împreună au șters periodic Polonia de pe hartă.
După căderea comunismului în Polonia în 1989, Varșovia a început să se asigure că nu va mai fi dominată de vecini mari precum Uniunea Sovietică. „Scopul a fost de a lucra către o situație în care Polonia să nu mai fie atât de ușor vizată de agresiune”, a spus Lang.
Între 2014 - când Rusia a invadat și a anexat ilegal Peninsula Crimeea de la Ucraina - și 2025, Polonia aproape și-a dublat dimensiunea forțelor armate și și-a triplat cheltuielile militare.
Numai că aliații Poloniei nu au împărtășit întotdeauna convingerea Varșoviei că Rusia reprezenta un pericol pentru Europa. „Am avut o percepție unanimă a amenințărilor din Polonia, care, din păcate, nu a fost împărtășită de cei mai apropiați aliați ai noștri”, a spus Zalewski.
Acest lucru a început să se schimbe în 2014, deși abia după invazia la scară largă a Rusiei din 2022 - și în special după ce Trump a precizat că nu se poate conta întotdeauna pe SUA pentru a apăra Europa - aliații europeni au intrat cu adevărat în acțiune, apropiindu-se de sentimentul de urgență al Poloniei.
Dar dacă acțiunile lui Trump au încurajat Europa să se concentreze pe apărare, ele au creat o enigmă pentru Polonia, notează ziarul american.
„Întreaga politică de securitate poloneză s-a bazat pe relații transatlantice funcționale și pe o cooperare foarte strânsă cu Statele Unite în materie de securitate, apărare și strategică”, a spus Lang. Mulți polonezi conservatori sunt precauți față de Germania și UE, preferând să considere SUA drept cel mai bun aliat și protector al Poloniei. Dar nu mai este clar cât de dornici vor fi vreodată americanii să sară în apărarea Europei sau a Poloniei, a menționat el.
Rusia îi atacă doar pe cei slabi
Pentru mulți polonezi a fost șocant când armata americană a anunțat anul trecut că își retrage personalul și echipamentul de pe aeroportul Jasionka, lângă orașul Rzeszow din estul Poloniei, care din 2022 a fost principalul centru american pentru asistență militară și umanitară către Ucraina.
În prezent, în Polonia se află aproximativ 8.500 de soldați americani, a declarat Zalewski, săptămâna trecută, în fața unei comisii parlamentare de apărare, aceștia reprezentând majoritatea celor aproximativ 9.900 de soldați din țările aliate staționați în Polonia. Această cifră este în scădere față de aproximativ 10.000 de soldați americani din Polonia la începutul anului 2025.
Un șoc și mai mare a venit în decembrie, când administrația Trump și-a dezvăluit strategia de securitate națională, care a minimalizat amenințarea rusească și s-a concentrat în schimb pe riscurile reprezentate de migrație pentru Europa, avertizând că acest continent se confruntă cu „ștergerea civilizației”.
Zalewski a încercat să se concentreze pe avantajele strategiei pentru Europa, argumentând că, deși a evidențiat unele dezacorduri, aceasta a demonstrat că SUA se preocupă de securitatea și stabilitatea europeană. Dar a adăugat: „Desigur, Rusia este cea mai mare amenințare la adresa securității. Aș numi-o o amenințare existențială pentru Europa.”
Pentru ca Polonia să contracareze această amenințare, spun experții, va fi nevoie nu doar de o schimbare strategică, ci și de una financiară. Polonia investește masiv în sisteme militare tradiționale care blochează o mare parte din fondurile țării, a spus Lang. Întrebarea este: „Cum putem continua cu acestea și, în același timp, să trecem la tehnologii moderne și flexibile, precum dronele?”
Deși Ucraina a demonstrat că o țară mai mică poate rezista Rusiei, liderii Poloniei insistă că obiectivul nu este să se pregătească pentru un conflict față în față cu Rusia, ci să-și consolideze capacitățile ca parte a alianței NATO mai ample.
Totuși, a spus Zalewski, o armată poloneză puternică ar putea avea un efect de descurajare puternic. „Rușii înțeleg cel mai bine limbajul forței”, a spus Zalewski: „Rusia îi atacă doar pe cei slabi. Nu-și asumă riscuri”, a adăugat el.
T.D.