Vladimir Putin va candida pentru un nou mandat de președinte cu o durată de șase ani, al treilea de la schimbarea Constituției.
Se află la conducerea Rusiei din 1999, o perioadă de patru ani fiind prim-ministru, între 2008 și 2012, atunci când a făcut o rocadă formală cu Dmitri Medvedev, care a deținut poziția de președinte.
Alegerile care se vor desfășura pe parcursul a două zile, între 15 și 17 martie, nu vor aduce niciun fel de surprize în ce privește învingătorul.
În ultimele luni, toți posibilii candidați care ar fi avut capacitatea să pună în umbră „realegerea glorioasă” a lui Putin au fost fie înlăturați prin metode birocratice, ca în cazul Ecaterinei Dunțova și a lui Boris Nedejdin, sau eliminați fizic, cum s-a întâmplat cu Alexei Navalnîi.
Totul a fost pregătit, făcându-se calcule amănunțite și executându-se un plan cinic astfel încât autoritatea lui Putin să nu fie afectată de nimic neprevăzut.
Cu două zile înainte de începerea scrutinului, Vladimir Putin a dat un lung interviu agenției RIA Novosti, o platformă online de propagandă a regimului.
În discuția desfășurată după un anumit plan, președintele rus și-a prezentat programul politic.
Din analizarea subiectelor abordate, se deduce ușor care sunt marile probleme ale Rusiei: infrastructura, sancțiunile occidentale, economia bazată doar pe extragerea și comercializarea materiilor prime, ponderea mare a cheltuielilor de apărare din PIB, lipsa de performanță a industriei de apărare, scăderea populației și, bineînțeles, războiul.
Toate aceste teme, Putin le-a abordat dintr-o perspectivă optimistă, anunțând că are soluții, dar modul în care prezintă situația trădează blocajul și criza din Rusia.
„Există doar câteva țări cu economii dezvoltate care prezintă o dinamică demografică pozitivă. În toate celelalte, totul este negativ”, spune Putin, în interviul pentru RIA Novosti.
„Aceasta e o problemă complexă, legată de economie și de prioritățile de viață ale femeilor. Acum e mai bine să-i lăsăm pe demografi să încerce să ne spună, să ne sugereze soluții. Dar putem vedea starea de spirit pozitivă din Rusia: starea de spirit din societate. În țara noastră, 70% dintre bărbați și 72% dintre femei doresc să aibă doi sau mai mulți copii, iar statul ar trebui să-i sprijine. Acesta reprezintă un întreg set mare de măsuri pe care le planificăm, care trebuie să fie puse în aplicare, iar noi o vom face”, a declarat Putin.
Kremlinul vrea o conversație serioasă
Fiecare temă îngrijorătoare pentru societatea rusă e tratată în maniera prezentată mai sus - da, e o problemă, știm de ea și o vom rezolva.
Dar când vine vorba de război, lucrurile se complică pentru că Vladimir Putin nu se mai poate baza pe autoritatea sa, pe resursele Rusiei și Guvernul pe care-l controlează, ci depinde și de alții, de cei împotriva cărora a pornit războiul.
Pentru prima dată de la începutul conflictului vorbește de negocieri consistente pentru încheierea războiului, negocieri care ar trebui să se concretizeze într-un „document scris”.
Vorbește de garanții securitate pentru Rusia, un concept care nu a mai fost folosit până acum, fiind împrumutat de la diplomații ucraineni care obțin, negociază și semnează astfel de garanții cu statele occidentale.
„…suntem pregătiți pentru o discuție serioasă și dorim să rezolvăm toate conflictele, și în special acest conflict, prin mijloace pașnice”, a spus Putin în interviul citat.
„…trebuie să înțelegem în mod clar și limpede pentru noi înșine că aceasta nu este o pauză pe care inamicul vrea să o ia pentru reînarmare, ci aceasta este o serioasă conversație cu garanții de securitate pentru Federația Rusă. Și noi cunoaștem diferitele opțiuni care sunt discutate. Cunoaștem morcovii pe care ni-i vor arăta pentru a ne convinge că a venit momentul. Vrem, repet încă o dată, să rezolvăm toate disputele… prin mijloace pașnice. Și suntem pregătiți pentru acest lucru. Dorim acest lucru. Dar trebuie să fie o conversație serioasă care să asigure securitatea și pentru partea adversă, de asemenea.
În acest caz, suntem interesați în primul rând de securitatea Rusiei, a Federației Ruse. Vom porni de aici”, a declarat președintele rus.
Povara tot mai mare a războiului
Niciodată Putin nu a vorbit atât de apăsat despre încheierea conflictului. E adevărat că are o condiție, aceea de a-și păstra teritoriile cucerite, dar și ea e formulată cu nuanțe care nu au mai apărut până acum în discursul dictatorului rus.
„Suntem pregătiți să negociem? Da, suntem pregătiți, dar numai pentru negocieri care nu se bazează pe niște dorințe după utilizarea medicamentelor psihotrope, ci bazate pe realitățile care s-au dezvoltat, așa cum se spune în astfel de cazuri, pe teren. Aceasta este prima condiție”, a anunțat Vladimir Putin.
Dar realitățile din teren sunt schimbătoare, iar liderul rus spune că această pauză de înarmare a Ucrainei vrea s-o folosească pentru a avansa în discuțiile informale cu Kievul și aliații occidentali.
Dar din pledoaria lui Putin pentru negocieri reiese și povara îngrozitoare a războiului pentru Rusia, faptul că pierderile de oameni și tehnică militară au început să se simtă, dar mai ales Kremlinul înțelege că Occidentul nu va face pași înapoi.
Epuizarea Rusiei
„Nu vreau să spun că nu am încredere în nimeni, dar avem nevoie de garanții. Iar garanțiile trebuie să fie explicite, trebuie să fie unele care să ni se potrivească și în care să credem. Despre asta e vorba. Dar acum e, probabil, prematur să vorbim în mod public despre ce ar putea însemna acest lucru. Dar noi, cu siguranță, nu vom crede în niște promisiuni deșarte”, a mai spus Putin, transmițând un mesaj puternic, cum nu a mai făcut-o niciodată, că vrea să termine războiul și să nu apară ca un învins în fața rușilor.
Dar cea mai mare slăbiciune a lui Putin e expusă de acesta în reacția la anunțul lui Emmanuel Macron că NATO discută să trimită trupe în Ucraina.
Din reacția lui, se observă cât de mult a destabilizat liderul francez centrul de putere de la Kremlin, prin faptul că Putin a realizat că va fi pus să lupte în Ucraina până la epuizarea militară și economică a Rusiei.
„Adevărul este că militarii din țările occidentale au fost prezenți în Ucraina de mult timp, au fost prezenți chiar și înainte de lovitura de stat (Putin se referă la protestul pro-european de la Kiev din iarna anului 2014, atunci când Viktor Ianukovici, președintele pro-rus al Ucrainei, a fugit la Moscova - n.red.), iar după lovitura de stat, numărul lor a crescut de mai multe ori”, susține liderul rus.
„În prezent, aceștia sunt prezenți direct, sub formă de consilieri, sunt prezenți sub formă de mercenari străini și suferă pierderi. Dar dacă vorbim despre contingente militare oficiale ale statelor străine, atunci sunt sigur că acest lucru nu va schimba situația pe câmpul de luptă… La fel ca și în cazul furnizării de arme, nu se schimbă nimic”, a adăugat Putin.
Sublinierea faptului că sprijinul occidental pentru Ucraina nu schimbă nimic nu e decât o altă minciună.
Forțele ruse au pierdut în jur de 30.000 de militari pentru a cuceri Avdiivka, o localitate de pe frontul de est, iar de la începutul invaziei, armata Kremlinului a înregistrat peste 150.000 de militari uciși sau răniți grav, conform celor mai conservatoare estimări.
Alegeri într-un peisaj apocaliptic
Alegerile prezidențiale din Rusia încep într-un peisaj apocaliptic, de neimaginat pentru cetățeni la precedentul scrutin, cu companii de voluntari ruși, antrenați în Ucraina, care atacă armata Kremlinului în regiunile Belgorod și Kursk, cu drone care brăzdează cerul Sankt Petersburgului, explodând în rafinării și cu avioane militare care sar în aer în timpul zborului.
O invazie pe care Putin și oamenii săi o planificaseră să țină maximum două săptămâni s-a transformat într-un război care face ravagii în Rusia.
Vladimir Putin va câștiga lejer un nou mandat de președinte, dar dacă nu va găsi rapid o cale să se retragă din Ucraina și să încheie conflictul, va fi un mandat pe care nu-l va duce la capăt.
Mai jos găsiți întregul interviu al lui Vladimir Putin tradus în limba română. ATENȚIE! Traducerea a fost realizată folosind o aplicație AI (Inteligență Artificială)