Deși democrația a fost suspendată de două decenii, iar regimul autoritar al lui Vladimir Putin a anihilat orice formă de opoziție politică, liderul de la Kremlin are încă nevoie de susținere populară pentru a se menține la putere.
Președintele rus dispune de o mașinărie de comunicare eficientă, controlează mass-media, iar posturile de televiziune și radio promovează intens dezbateri care-i susțin viziunea și obiectivele.
Propaganda din Rusia e mult mai subtilă și mai intensă decât cea comunistă. Nu există un „cult al personalității”, ci a fost creat un sistem ce mimează diversitatea de opinii și libertatea de exprimare, dar nu depășește niciodată granițele politice trasate de Kremlin.
Când apare o mișcare anti-sistem, cum a fost cea a lui Alexei Navalnîi, care s-a bazat pe dezvăluirile de corupție ale lui Putin și asociațiilor săi, agenții represiunii intră în acțiune, iar opozantul e eliminat.
Vladimir Putin are nevoie de susținere populară pentru a-și exercita puterea asupra cercului său de apropiați și pentru a bloca orice altă variantă de conducere a Rusiei.
De aceea, alegerile prezidențiale ce vor avea loc în perioada 15-17 martie 2024 sunt importante, deși învingătorul e deja cunoscut.
Până acum, 15 candidați au trimis documentele de înscriere în cursa prezidențială către Comisia Electorală Centrală, trei dintre ei fiind acceptați.
Vladimir Putin a anunțat în luna decembrie că va candida, dar încă nu și-a formalizat participarea.
O greșeală fatală
Primul om politic care a spus că va încerca să participe la alegerile prezidențiale a fost Boris Nadejdin, în noiembrie 2023. În vârstă de 60 de ani, acesta a fost membru în Duma de Stat în perioada 1999-2003, consilier municipal al Moscovei, dar și un apropiat al lui Boris Nemțov, liderul liberal ucis în data de 27 februarie 2015.
Dosarul de candidat al lui Nadejdin nu a fost trimis încă spre biroul electoral, cei din echipa sa anunțând că vor să strângă „150.000 de semnături pentru a nu fi nicio problemă”. Pentru înscriere, un candidat are nevoie de cel puțin 100.000.
Boris Nadejdin s-a poziționat ca un oponent al actualului președinte, susținând pacea.
„Mă prezint la alegeri în calitate de opozant de principiu al politicilor actualului președinte. Putin vede lumea din trecut și trage Rusia în trecut. Rusia are nevoie de un viitor - viitorul unei țări care va fi admirată și în care oamenii liberi și educați vor dori să se întoarcă…”, a anunțat Boris Nadejdin, în programul său politic.
„Putin a făcut o greșeală fatală pornind operațiunile militare speciale. Niciunul dintre obiectivele declarate… nu a fost atins.
Și vor fi greu de realizat fără daune uriașe pentru economie și o lovitură ireparabilă pentru demografia Rusiei”, a mai subliniat candidatul.
Rușii s-au săturat de război
Nadejdin a atras atenția Kremlinului, dar și presei occidentale pentru că la sediile sale de campanie, acolo unde se strângeau semnături pentru depunerea candidaturii, s-au format cozi.
Zeci de imagini au fost postate pe rețelele sociale cu oameni care așteptau în frig pentru a-și face publică susținerea pentru un om politic care are curajul să-l critice pe Vladimir Putin.
Sunt voci, la televiziunile din Rusia, care se întreabă deja de ce Nadejdin nu e arestat sau dacă va putea să candideze.
„Dacă mă vor ucide, vă rog să-mi aprindeți lumânări și să spuneți o rugăciune”, a declarat Boris Nadejdin, la o întâlnire cu suporterii săi din Kazan, Rusia.
Culoarul pe care a intrat curajosul critic al atotputernicului președinte al Rusiei e acela al „păcii”.
Conform unui sondaj realizat în luna noiembrie de Levada-Center, cel mai important institut sociologic din Rusia, 57% dintre ruși se declară pentru începerea imediată a negocierilor de pace cu Ucraina, cel mai mare procent de la începutul războiului.
Nu e totul pierdut
„Kremlinul are ceva timp să se gândească ce este mai bine - să-i permită lui Nadejdin să participe la alegeri și să demonstreze că un candidat anti-război nu adună decât un mic procent de voturi sau să-l țină în afara cursei, confruntându-se cu acuzații că autoritățile se tem de posibilitatea ca un candidat anti-război să obțină un sprijin popular semnificativ”, a declarat analistul politic Ilia Grașenkov, pentru publicația „Moscow Times”.
Cel mai probabil, Putin nu va accepta un concurent cu un profil atât de puternic, susținut de tinerii ruși, dar și cu un mesaj anti-război.
Va considera retorica lui Nadejdin prea periculoasă, capabilă să se rostogolească și să ofere resursele necesare pentru crearea unei noi mișcări de protest în Rusia.
Faptul că încă apar oameni ce au curajul să-l critice pe Putin, să se înscrie în curse electorale dinainte pierdute și să-și pună viața în pericol pentru a arăta erorile făcute de un conducător autoritar, care se află la conducerea Rusiei de un sfert de secol, reprezintă aproape o minune, semnalând că nu e totul pierdut.
Cifrele sunt importante
„Boris Nadejdin reprezintă un NU colectiv. E pur și simplu protestul nostru, forma noastră de protest, astfel încât să putem arăta, cumva, că suntem împotriva tuturor acestor lucruri”, a declarat Lioșa Popov, o tânără de 25 de ani, care strângea semnături pentru candidatul rus în Iakuțk, Siberia, citată de cotidianul american „New York Times”.
Pentru a arăta că nu există nicio fisură în sistemul său politic, Vladimir Putin trebuie, în cel mai rău caz, să confirme performanța politică din 2018, atunci când a câștigat alegerile prezidențiale cu un procent 77,5%, la o participare de 67,5%.
Dacă se situează sub aceste cifre, atunci va fi un semn de slăbiciune care poate duce la punerea în discuție a autorității sale.
E adevărat că întregul proces electoral poate fi falsificat, de la participarea la vot, până la rezultate, dar o operațiune de inducere în eroare de o asemenea amploare, în sine, reprezintă o fisură importantă a sistemului politic din Rusia.
Vladimir Putin candidează nu numai pentru a primi o validare formală „din partea poporului”, dar și pentru a-i putea controla pe cei din cercul său de putere.
O slăbiciune a liderului, chiar dacă ascunsă opiniei publice, va crea o undă de neîncredere în interiorul elitelor politice de la Moscova, care se vor gândi la o soluție de salvare.
Cine-l poate da jos pe Putin
Ilia Ponomarev, un fost parlamentar rus, refugiat în străinătate, liderul politic al partizanilor ruși, a declarat, în urmă cu o săptămână, într-un interviu pentru cotidianul britanic „The Sun”, că sfârșitul lui Putin va veni, cel mai probabil, de la cei aflați în cercul său de putere și nu în urma unei revolte populare sau a insurecției armate.
Oricum s-ar termina aventura lui Boris Nadejdin, acesta a arătat că mai sunt încă ruși ce intră în luptă pentru libertate și înțeleg că războiul cu Ucraina a fost o mare eroare, care pune în pericol viitorul țării și a zeci de milioane de oameni.
