Diverse sondaje despre modul în care rușii percep războiul din Ucraina, efectuate la sfârșitul anului 2023, arată o Rusie schizofrenică, oamenii susțin războiul și negocierile de pace simultan.
Numărul scăzut de înrolări în armată, împreună cu antipatia pentru mobilizare, ar putea fi un indicator al indiferenței față de război – adică rușii ar putea sprijini războiul, dar nu vor să se sacrifice pentru el, arată o analiză Kiev Post.
Se ştie că sondajele din Rusia nu sunt, de obicei, reprezentative, din cauza cenzurii politice. Orice sondaj care vine de acolo trebuie tratat cu circumspecţie.
Ținând cont de acest lucru, cele mai recente sondaje ar putea sugera nemulțumirea față de război înaintea alegerilor prezidențiale din martie.
Sondajele arată că mulți ruși încă susțin războiul
Trei sondaje au împărtășit o constatare comună - o mare parte a rușilor par să susțină războiul. Sau, cel puțin, acțiunile militare ale Rusiei în Ucraina.
Centrul Levada, cu sediul în Rusia, a raportat că, în sondajul din noiembrie, că 74% dintre cele 1.625 de persoane intervievate „susțin acțiunile forțelor armate ruse în Ucraina”, un număr tot mai mare de respondenți spunând că războiul decurge bine pentru Rusia (66% în noiembrie față de 55% în iunie).
Centrul Național de Cercetare a Opiniei (NORC) al Universității din Chicago, cu sediul în SUA, a constatat în propriul sondaj din noiembrie că 63% dintre respondenți susțin invazia Rusiei.
Iar în octombrie proiectul de cercetare Chronicles constatase că 52% dintre respondenți susțin războiul.
Cu toate acestea, mulți respondenți probabil au ales răspunsurile pe care le-au dat cu teama de repercusiunile guvernamentale.
Sondajele Chronicles și NORC au fost telefonice, în timp ce cercetarea de la Levada Center a fost realizat prin interviuri faţă în faţă. Diferitele metodologii folosite au produs rezultate diferite, dar au demonstrat o scădere a fanaticilor pro-război în interiorul Rusiei.
În sondajul Levada, 39 la sută dintre cei intervievați – în scădere față de 45% în octombrie – au declarat că susțin fără rezerve acțiunile armatei ruse.
Sondajul Chronicles a plasat numărul susținătorilor „consecvenți” – adică cei care nu numai că susțin războiul, dar și cred că cheltuielile armatei ar trebui să fie o prioritate și care s-ar opune retragerii din Ucraina fără a atinge obiectivele președintelui rus Vladimir Putin – la doar 12 la sută dintre respondenți, în scădere de la 22% în februarie.
Și cercetarea NORC a constatat că puțin sub jumătate, 45%, susțin „puternic” războiul.
„Majoritatea rușilor nu vor să pună mâna pe Kiev sau Odesa. Dacă ar fi depins de ei dacă să înceapă operațiunea militară specială, probabil că nu ar fi făcut-o”, spune Valery Fedorov, directorul WCIOM (Russian Public Opinion Research Center) și consilier oficial al prim-vicepreședintelui administrației prezidențiale a Rusiei.
Ce părere au rușii despre negocierile de pace
Sondajul Levada a indicat că 57% dintre ruși „cred că ar trebui să înceapă negocierile de pace”. E un record, cu un procent care a mai fost întâlnit doar în octombrie 2022, după ce Kremlinul a declarat o mobilizare parțială a rezerviștilor.
Dintre cei intervievați, 24% au spus că Rusia trebuie să negocieze pacea, în timp ce 33% ar prefera, pur și simplu, să existe negocieri.
Între timp, sondajul Chronicles a raportat că 49% dintre respondenți „nu și-au exprimat sprijinul pentru război”, iar 40% „ar sprijini decizia de a se retrage fără a atinge obiectivele războiului”.
Nici cercetarea Levada, nici cea de la Chronicles nu au cerut rușilor opinia despre retragerea necondiționată din Ucraina, inclusiv din teritoriile ocupate.
O Rusie schizofrenică
Rezultatele contradictorii, care au demonstrat simultan un sprijin ridicat pentru război și o dorință de negociere a păcii, ar putea fi interpretate ca un semn de indiferență, ceva de genul „Atâta vreme cât războiul nu mă afectează, cui îi pasă?”
Acest lucru este evident în comentariile candidatului la președinție Boris Nadejdin, cu privire la lipsa de sprijin pentru soțiile militarilor. „Din moment ce necazul nu m-a afectat personal, înseamnă că nu trebuie să îmi fac griji. Soții lor sunt problema lor”, a spus politicianul.
Pe de altă parte, dorința pentru negocieri de pace ar putea proveni și din dificultățile economice cauzate de război, unde 44% dintre respondenți au raportat o scădere a venitului familiei, în sondajul Chronicles.
Dificultățile economice au fost evidente prin creșterea prețurilor la alimente. De exemplu, prețul ouălora crescut cu peste 37% în unele orașe în decembrie.
Diviziunea generațională și de gen
Sondajul Levada arată diviziuni în populația rusă în funcție de vârstă și de sex. De exemplu, sprijinul pentru invazia Ucrainei este la jumătate în rândul tinerilor sub 24 de ani faţă de restul respondenţilor.
„Grupurile mai în vârstă susțin acțiunile forțelor armate ruse în Ucraina (sprijinul e de 89% în rândul respondenților peste 65 de ani) [...] Nivelul de sprijin pentru acțiunile trupelor ruse este mai scăzut în rândul grupurilor de vârstă mai tinere (24% la sub 24 de ani),” se arată în raport.
Studiul a demonstrat, de asemenea, opinii diferite în funcție de gen.
„Mândria [națională] în Rusia este resimțită în principal de bărbați (47 la sută) și de persoanele în vârstă (52 la sută dintre cei peste 55 de ani). Anxietatea, frica și groaza sunt trăite mai des de femei (42 la sută) și de rușii mai tineri (43% dintre cei sub 24 de ani),” arată sondajul Levada.
Există diferențe şi în funcție de locul din care oamenii își obțin informațiile – cei care au opinii mai conservatoare spunând că televiziunea este sursa lor principală. O populație mai tânără, care se distanțează din ce în ce mai mult de propaganda de la Kremlin, ar putea avea un impact pe termen lung asupra autorității Guvernului.
Moscova vs restul Rusiei
Sondajul Levada a constatat că moscoviții „sunt mai puțin pregătiți să treacă la negocieri de pace”. În alte regiuni ale Rusiei, mai mult de jumătate dintre respondenți văd nevoia de a începe negocierile de pace, în timp ce mai puțin de jumătate, 43%, au declarat asta la Moscova.
În timp ce sute de mii de oameni din alte regiuni au fost recrutați și s-au întors în saci de cadavre, orașele mari precum Moscova sunt în mare măsură ferite de mobilizare și de efectele sancțiunilor economice.
În ciuda efortului Kremlinului de a controla spațiul informațional, se pare că există diviziuni în societatea rusă între capitală și regiunile mai sărace.
Putin este îngrijorat?
Deşi e clar că Vladimir Putin va câștiga alegerile, disidența din partea populației ar putea continua să-i afecteze conducerea în următorii ani.
Sondajul NORC arată că 66% dintre respondenți vor vota pentru Putin, dar 42% au fost de acord cu afirmația că ar trebui să existe o schimbare de regim în Rusia.
Nemulțumirea față de război și guvern a părut evidentă şi în sesiunea de întrebări și răspunsuri pe care a susţinut-o Putin în decembrie 2023, unde pe ecran au apărut diverse întrebări sarcastice din partea rușilor despre război.
Potrivit sondajului Russian Field, 58% dintre ruși se opun unui nou val de mobilizare. Poate că Putin a luat asta în calcul în discursul de sfârșit de an, în care a menționat doar în treacăt războiul din Ucraina.
În timp ce alegerile din Rusia sunt cunoscute a fi netransparente, iluzia unei alegeri există sub forma lui Nikolai Karitonov, un candidat al Partidului Comunist, alături de Leonid Slutski și Vladislav Davankov - doi oponenţi aproape anonimi.
„Un element crucial al campaniei este întotdeauna acela de a face opoziția să pară fără speranță și/sau toxică, astfel încât Putin să fie ridicat de contrast”, crede Mark Galeotti, expert în Rusia modernă.
Alegerile sunt „în întregime teatrale”, astfel încât să nu declanșeze proteste publice dacă nu ar avea loc. „Alegerile oferă puțin spațiu pentru dezbateri și discuții – și asta va fi o problemă pentru regim. Oamenii vor dori să discute aspecte ale războiului – cum ar fi veteranii care nu primesc beneficiile care le-au fost promise”, adaugă Galeotti.
Dar alegerile – și presupusa victorie – este puțin probabil să-i crească sprijinul lui Putin, iar rușii vor începe să pună mai multe întrebări, deoarece mulți dintre ei și-au văzut deteriorată calitatea vieții.
„De atâta timp, retorica lui Putin a fost „stai departe de politică, iar calitatea vieții tale se va îmbunătăți treptat, an de an, iar copiii tăi vor trăi o viață mai bună decât tine.” Acum, acest acord a fost încălcat, există mai mult un sentiment de pesimism pe termen lung. El (Putin - n.red.) încearcă să schimbe [narațiunea la] „suntem împreună o fortăreață asediată” (de Occident, de NATO - n.red.), care nu are prea multă tracțiune la rușii obișnuiți”, mai spune expertul citat.