Într-un raport al serviciilor de informații americane, declasificat pentru a fi prezentat membrilor Congresului, se arată că Rusia a pierdut 87% din numărul total al trupelor terestre active pe care le avea înainte de război și două treimi din tancuri.
Asta înseamnă că forțele Kremlinului au sacrificat 315.000 de militari și 2.200 de blindate în încercarea de a cuceri Ucraina, se arată într-o relatare a postului american de televiziune CNN.
În timp ce soldații ruși mor pe bandă rulantă la Avdiivka, Herson și Orhiv, într-o sală din Palatul Kremlinului, în jur de 400 de cameramani, fotoreporteri și jurnaliști acceptați și verificați de autorități îl așteptau pe Vladimir Putin să-și înceapă prima mare conferință de presă de la declanșarea războiului.
„În ultimele două săptămâni, oamenii au avut ocazia să-i transmită președintelui întrebări, fiind consemnate milioane de mesaje. A fost un adevărat fenomen”, a spus Ecaterina Berezovskaia, moderatoarea evenimentului.
Formatul întâlnirii e unul în care Vladimir Putin, asistat de două ajutoare, în general persoane care fac parte din sistemul de propagandă, acceptate de biroul de comunicare al președintelui, răspunde la întrebările jurnaliștilor prezenți în sală, la unele trimise pe email, dar și la întrebări transmise în direct de oameni aflați în diferite localități din țară.
Conferința a durat patru ore, iar mesajul pe care a vrut să-l propage a fost că președintele nu se ascunde și nu evită problemele care-i preocupă pe ruși.
„Va fi pace atunci când ne vom atinge obiectivele. Să ne întoarcem la aceste obiective. Ele nu s-au schimbat. Vă reamintesc despre ce am vorbit atunci: denazificarea Ucrainei, demilitarizarea ei și obținerea statutului ei de neutralitate”, a spus Putin, răspunzând la o întrebare legată de momentul în care va lua sfârșit războiul.
O aparență de normalitate
Anul trecut, conferința nu a avut loc, fiind suspendată din cauza eșecurilor militare înregistrate de armata rusă.
A fost reluată în contextul anunțului că Putin va participa la alegerile de anul viitor pentru a câștiga un nou mandat de șase ani la conducerea Rusiei.
Dorința de a rămâne în funcție îl obligă să părăsească izolarea pe care a cultivat-o încă din perioada pandemiei și să-și refacă legăturile cu opinia publică, creând o aparență de normalitate.
„În ceea ce privește demilitarizarea Ucrainei, dacă nu vrea să ajungă la un acord, atunci suntem obligați să luăm alte măsuri, inclusiv militare. Sau ne vom pune de acord în anumite condiții. De altfel, am convenit asupra acestora în cadrul discuțiilor de la Istanbul. Dar apoi aceste acorduri au fost abandonate. Există și alte posibilități - fie se ajunge la o înțelegere, fie se rezolvă prin forță. Pentru asta vom face toate eforturile”, a mai spus Vladimir Putin.
Conferința a fost o succesiune de evenimente amețitoare în care întrebări dificile despre război și criza alimentelor s-au amestecat cu laude la adresa președintelui și senzaționalism ieftin generat de discuțiile despre dublurile lui Putin.
Decuplarea Rusiei de restul lumii
Eșecul contraofensivei din Ucraina i-a oferit liderului rus o perioadă de grație pe care vrea s-o fructifice, consolidându-și puterea în urma alegerilor de anul viitor.
O posibilă întoarcere a lui Donald Trump la Casa Albă este pariul lui Putin și singura posibilitate prin care poate păstra teritoriile cucerite, obținând răgazul și soluțiile pentru a relansa economia și a reconstrui armata.
Situația Rusiei e mult mai fragilă decât proiecția făcută de propaganda de la Kremlin.
Inflația face ravagii, iar cozile la ouă și alte produse alimentare fac parte din cotidian.
Sancțiunile, deși mulți comentatori susțin că nu și-au atins efectul preconizat, totuși, au stopat dezvoltarea, accesul la noi tehnologii și posibilitatea unor schimburi comerciale care să țină economia pe linia de plutire.
Cu toate eforturile făcute de reprezentanții lui Putin, se văd semnele unei decuplări a Rusiei de restul lumii.
„După doi ani de sacrificii uriașe, ar trebui să-i fie clar lui Putin că poporul ucrainean nu va permite niciodată ca țara sa să revină pe orbita Moscovei”, a spus amiralul Tony Radakin, șeful de Stat Major al Apărării Britanice, în discursul său din data de 14 decembrie de la Royal United Services Institute (RUSI), cea mai importantă și veche organizație de strategie militară din Regatul Unit.
„Și totuși, președintele Putin merge mai departe, indiferent de costurile pentru stabilitatea internațională, pentru Ucraina și pentru propriul său popor”, a mai adăugat el.
Nu e analizată suficient situația dificilă a Rusiei
„Da, contraofensiva a câștigat mai puțin teren decât se spera. Apărarea rusă s-a dovedit mai puternică decât se aștepta. Iar Ucraina luptă cu o armată formată din civili. Bărbați de 30 și 40 de ani, cu familii acasă, chemați să-și apere țara. Ucraina dă dovadă de multă precauție în legătură cu viețile lor. Și noi am face la fel. Asta spune multe despre abordarea pe care o au liderii ucraineni în fața conflictului și cea pe care o au liderii ruși”, a spus amiralul Radakin în discursul său.
„Teritoriul”, a susținut el, „nu este singura dimensiune în care se desfășoară acest război. Iar discuțiile despre impas sau despre avantajele pe care le-ar avea conducerea de la Moscova în urma unui război lung sunt superficiale. Nu se analizează suficient situația dificilă a Rusiei și nu se vorbește cât ar trebui despre succesul Ucrainei. Iar Putin a dovedit până acum că nu e un mare maestru al strategiei”.
Radkin mai spune că Putin a încercat să transforme exporturile de energie ale Rusiei în arme, dar țările europene au răspuns rapid prin reducerea dependenței de gazul și petrolul Kremlinului.
Liderul rus a mai încercat să producă o criză alimentară la nivel mondial, prin blocarea transferului de grâu din Ucraina, dar aliații au răspuns prin Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, a amintit amiralul britanic.
De asemenea, a amenințat Occidentul în mod repetat cu declanșarea unui conflict nuclear, dar acest lucru a avut ca efect o reacție de condamnare globală, inclusiv din partea Chinei, Indiei și Arabiei Saudite, singurele piețe comerciale importante care mai acceptă produse din Rusia, a amintit șeful militar din Regatul Unit.
Prizonier în propria închisoare
„Putin e căutat de Curtea Penală Internațională. A suferit șocul și umilința unei tentative de lovitură de stat. Crimeea nu mai e un teritoriu sigur. Flota Mării Negre a fost împrăștiată de raidurile forțelor de la Kiev și trebuie să mențină 400.000 de soldați în Ucraina pentru a apăra ceea ce a cucerit. Mai mult, nu poate ordona o mobilizare generală - cel puțin nu înainte de alegerile de anul viitor - de teama unei reacții negative a propriului popor. În străinătate, Putin e o figură asemănătoare cu cea a lui Potemkin, incapabil să se bazeze pe sprijinul internațional, deoarece Rusia mai are puțini prieteni adevărați în lume”, a adăugat oficialul britanic.
„Vladimir Putin a ajuns să fie prizonier într-o închisoare pe care și-a construit-o singur. Iar dacă prima sa greșeală catastrofală a fost invadarea Ucrainei, acum o face pe a doua - distrugerea economiei. Aproape 40% din toate cheltuielile publice rusești sunt orientate astăzi pentru apărare. Suma reprezintă mai mult decât totalul banilor alocați pentru sănătate și educație. Ultima dată când se întâmpla acest lucru a fost la sfârșitul Războiului Rece, iar dezechilibrul a dus la prăbușirea Uniunii Sovietice”, a amintit amiralul Tony Radakin.
Cele două evenimente din data de 14 decembrie, conferința lui Putin și discursul oficialului britanic, descriu peisajul complicat în care evoluează Rusia, îndreptându-se spre o catastrofă greu de evitat.
E adevărat că în Occident sunt multe discuții, iar deciziile se iau lent, în urma unor lungi dezbateri și voturi, dar e greu să nu se observe faptul că economiile occidentale au rezistat, nu mai au nevoie de gazul lui Putin și au ținut Ucraina pe linia de plutire.