Politicianul norvegian se apropie de sfârșitul mandatului după ce a condus timp de un deceniu cea mai mare alianță militară din lume. Cu părul alb, fața ovală, zâmbitoare, și cu o constituție ascetică, a evitat mereu să dea vești proaste.
A văzut războiul din Ucraina ca pe o mare greșeală a Rusiei, făcând eforturi uriașe să consolideze alianța occidentală și să ajute Kievul să supraviețuiască invaziei decise de Vladimir Putin.
„Trebuie să fim pregătiți pentru vești proaste. Acesta este un război de uzură, o luptă pentru eficacitate, o luptă pentru logistică. Creșterea producției de muniție joacă un rol decisiv. Cu cât sprijinim mai mult Ucraina, cu atât acest război se va termina mai repede”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, într-un interviu acordat la sediul alianței, zilele trecute.
„Trebuie să înțelegem că victoria președintelui Putin va deveni o tragedie pentru Ucraina, dar va fi periculoasă și pentru noi”, a mai adăugat Stoltenberg.
Declarația lui vine ca un duș rece la intrarea într-o iarnă lungă care anunță o situație tot mai complicată la Kiev, după ce contraofensiva nu a produs rezultatele așteptate de Volodimir Zelenski.
Pe de altă parte, s-a ajuns în punctul în care timpul curge în favoarea lui Putin și sunt șanse reale ca acesta să câștige războiul din Ucraina, susține publicația „The Economist”, într-un articol publicat săptămâna trecută.
„Pentru prima dată de când Vladimir Putin a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, situația arată că ar putea câștiga. Președintele Rusiei și-a pus țara pe picior de război și și-a întărit puterea politică. Și-a creat provizii militare și participă la întoarcerea sudului global împotriva Americii. De asemenea, el subminează și convingerea Occidentului că Ucraina poate – și trebuie – să iasă din război ca o democrație europeană înfloritoare”, se arată în articolul citat.
Pierderea entuziasmului
Posibilitatea ca Donald Trump să câștige alegerile din SUA, războiul din Israel, marșurile pro palestiniene și creșterea susținerii pentru mișcările de extremă dreapta au provocat o paralizie generalizată a guvernelor statelor membre UE în ce privește sprijinul pentru Ucraina.
Problema migrației absoarbe toate energiile politice fără să se ajungă la o strategie comună.
Cu toată senzația de blocaj, în fundal, Ucraina e susținută în continuare, dar nu mai există entuziasm, iar teama că Rusia nu va putea fi oprită s-a strecurat în cancelariile europene.
Declarația secretarului general NATO vine să alunge orice speranță că războiul din Ucraina s-ar putea încheia curând.
Dacă la Moscova nu se întâmplă nimic ieșit din comun în următoarea perioadă, conflictul va continua pe tot parcursul anului 2024.
Vladimir Putin folosește alegerile din SUA și posibilitatea ca Donald Trump să revină la Casa Albă ca pe un instrument pentru a păstra coeziunea elitei politice și de afaceri din Rusia în jurul susținerii invaziei.
Odată cu pierderea entuziasmului printre cetățenii europeni se constată o epuizare și la nivelul societății ucrainene. Numărul mare de soldați care și-au dat viața pe front, nevoia de arme performante care nu ajung la timp din Occident, dar și lipsa unor victorii importante înregistrate în ultimele luni au creat o stare de pesimism și în societatea ucraineană.
Sunt tot mai multe contre între Zelenski și generalii săi, iar președintele a început să piardă din popularitate. Cu toate acestea, susținerea pentru continuarea luptei de eliberare a teritoriilor ocupate de ruși rămâne la cote înalte.
Rușii nu mai vor război
Dar pesimismul din statele democratice e diferit de cel din Rusia, de cel al cetățenilor aflați sub controlul autoritar al lui Putin. Europenii pot discuta despre ce se întâmplă în Ucraina, votează, schimbă liderii și guvernele, iar nevoia continuă de a îmbunătăți calitatea vieții transformă comunitățile și societatea.
Pe de altă parte, se știe destul de puțin ce se întâmplă în Rusia. Totuși, ultimele sondaje de opinie făcute de grupuri de cercetare independente arată că susținerea populației pentru continuarea războiului din Ucraina s-a prăbușit.
Pentru prima dată de la începutul invaziei, numărul celor care susțin retragerea din Ucraina și încheierea conflictului l-a depășit pe al celor care susțin continuarea războiului, arată ultimele date strânse cu greutate din Rusia.
„Războiul dus de Putin împotriva Ucrainei este un catalizator pentru căderea regimului său. Întrebarea este când se va produce această cădere și nu dacă. Războiul a descătușat forțe care vor duce la prăbușirea regimului. Provocarea cheie de acum este asigurarea unei tranziții democratice după Putin”, a scris Mihail Hodorkovski, un fost magnat rus al petrolului, pe platforma X, fostă Twitter.
Pentru că i s-a opus lui Putin, a fost închis vreme de 10 ani, apoi s-a refugiat în Occident, unde continuă să-l critice pe președintele rus și să finanțeze mișcarea de opoziție.
În februarie se vor împlini doi ani de război, iar cel mai mare conflict militar din Europa, după cel de-Al Doilea Război Mondial, a schimbat lumea în care trăim pentru totdeauna.
De la amenințarea unui atac nuclear și până la testarea sistemelor democratice în condiții de criză energetică și inflație, cetățenii europeni au arătat o solidaritate și un standard moral ridicat la care puțini se așteptau.
Neliniște în Ucraina, dar și în Rusia
Vladimir Putin, cu toată propaganda, campaniile pe rețelele sociale, atacuri cibernetice și forța de corupere a regimurilor politice liberale dată de resursele energetice ale Rusiei, n-a reușit să atragă de partea sa opinia publică din statele membre ale Uniunii Europene.
În afară de Viktor Orban, premierul Ungariei, un lider autoritar care a reușit să-i ia ostatici pe maghiari, nimeni nu validează acțiunile criminale ale președintelui rus.
Dacă războiul produce, acum, probleme în Ucraina și în Uniunea Europeană, cele pe care le produce în Rusia sunt infinit mai mari. A doua armată din lume a ajuns o grămadă de fier vechi, iar singura strategie pe care o mai are la îndemână e sacrificarea soldaților pe bandă rulantă.
Cu tot pesimismul nostru, resursele umane ale Rusiei nu sunt infinite, iar în ultimele săptămâni se observă o neliniște tot mai mare a populației în legătură cu creșterea vârstei pentru recrutare la 30 de ani, în paralel având loc și un protest pe rețelele sociale al femeilor care-i cer lui Putin să reducă perioada de serviciu pe front la șase luni și să nu mai sacrifice viețile soldaților.
În martie, așa trucate cum vor fi, în Rusia vor avea loc alegeri prezidențiale.
Vladimir Putin are nevoie de validarea populară, chiar dacă aceasta e obținută în lipsa unor alegeri libere.
Cu toată cenzura, campania electorală va fi un prilej de dezbateri și confruntări, de poziționări și discuții legate despre război, despre modul în care va continua sau se va sfârși. E greu de presupus că va fi una total în favoarea lui Putin, iar eșecurile liderului rus nu vor fi expuse, chiar dacă într-o măsură nesemnificativă.